Ce poate fi mai nimerit la noi, in mijloc de vara(?), decat o emisiune filatelica despre istoria circului romanesc? Bineinteles, nu putea lipsi preambulul explicativ, menit sa ne convinga cum isi trag vlahii seva giumbuslucariilor din cea a Imperiului Roman, unde circarii lui Nero, Marcus Aurelius sau Ulpius Traianus faceau legea arenei. Si, daca te concentrezi putin, parca inca mai auzi hohotele de rasu’-plansu’ ale prostimii adunate ca la circ!…
Am observat, de-a lungul vremii, cum ilustratorii romani au o apetenta nestapanita in reprezentarea clovnilor. Chiar si acum, imaginea “Circului” este redata prin doua machete care infatiseaza, ati ghicit, clovnii. Nu tu acrobatie, nu tu dresura, nu tu contorsionisti, nici macar o umbra de iluzionism! Din toata istoria circului romanesc, n-au mai ramas decat saltimbancii care sa starneasca ropote de aplauze la scena deschisa. In fruntea lor, se da in stamba, tantos nevoie mare, Saltimbancul-Sef si carul lui de aur. À la guerre comme à la cirque, musiu le comandant!







