In ambele cazuri, totul a inceput de la solicitarea AF Cluj catre Congresul FFR din 18 februarie 2012, cu privire la sprijinirea organelor de stat pentru rezolvarea cazului unor presupuse furturi de bunuri de patrimoniu adapostite de institutia amintita. Cel care, mandatat de catre Asociatia Filatelistilor clujeni, a readus subiectul in actualitate si in atentia organelor competente este Dr. Mircea Dragoteanu – autorul binecunoscutei lucrari de monografie postala “Istoria Postelor Locale Transilvane”. In cele ce urmeaza, voi reda integral scrisoarea sa deschisa, adresata confratilor intr-ale filateliei, cu privire la acest demers.

Articolele din presa nationala aparute in 2012, cu privire la situatia actuala a Muzeului Filatelic National

“Bună ziua,

Mulțumesc încă o dată pe această cale tuturor celor care au votat în Congresul Federației Filatelice Române din 18 februarie de la Brașov pentru susținerea în unanimitate de către Congres și implicit de către F.F.R. a demersului Asociației Filateliștilor din Cluj referitor la alertarea autorităților Statului Român în privința unor acuzații de furturi de la Muzeul Filatelic Național din București de piese filatelice susceptibile a face parte din Tezaurul Cultural Național.

Aceste acuzații oficiale venite din partea președintelui în exercițiu al F.F.R. sunt cu atât mai grave în contextul unor nereguli de amploare depistate la controlul Curții de Conturi a României efectuat la același Muzeu Filatelic. Ele necesită în opinia noastră cercetarea și soluționarea grabnică a problemei de către autoritățile competente.

Este o onoare, o datorie morală și civică pentru mine ducerea la îndeplinire a mandatului încredințat de A.F. Cluj în adunarea sa generală din 15 ianuarie, având apoi și susținerea Congresului F.F.R.

Sperăm într-o alertare a autorităților pe măsura gravității problemei. Această alertare este cu atât mai necesară cu cât anunțata privatizare a Poștei Române va aduce cu sine și o previzibilă schimbare de titular al gestiunii materialelor de enormă importanță istorică și culturală aflate la Muzeul Filatelic Național. Este de datoria noastră de a susține orice soluție care va oferi maximum de securitate pentru exponatele și materialele încă existente în depozitele Muzeului Filatelic din București. Din informațiile noastre, Curtea de Conturi a României a solicitat (într-un mod foarte corect și responsabil) trecerea lor în gestiunea Băncii Naționale. Important este ca la schimbarea de gestionar să nu se poată mușamaliza eventualele sustrageri de bunuri de patrimoniu care ar fi avut loc la Muzeul Filatelic și să se întreprindă demersuri de către organele specializate ale statului pentru recuperarea lor.

În altă ordine de idei, în cazul unei privatizări a subsidiarei Poștei Române – Romfilatelia – specializată în editarea și comercializarea de mărci poștale, stocurile uriașe de timbre iesite din validitate poștală existente în depozitele aceastei instituții ar trebui deasemenea, în opinia noastră, preluate de Banca Națională. O privatizare (previzibil la un preț mult, mult, subevaluat) a acestui stoc (enorm) de timbre românești ar distruge practic filatelia românească contemporană prin aruncarea pe piață la prețuri de dumping a unor mari cantități de timbre din fiecare emsiune, uneori de ordinul miilor sau zecilor de mii. Toate acestea – în condițiile unui venit din privatizare infim pentru stat în raport cu valoarea reală a stocurilor de timbre de la Romfilatelia.

Marca poștală fiind o adevărată emblemă națională (alături de drapel, monedă sau imn), se cuvine acordarea unei mari atenții modului în care misiunea acestor adevărați ambasadori ai României care sunt timbrele ei va putea continua să se exercite către colecționarii și iubitorii de frumos din întreaga lume.

Vă voi ține la curent în privința următoarelor demersuri.

Cu stimă,

dr. Mircea Dragoteanu, doctor în medicină, doctor în istorie,

medic primar, inginer electronist, licențiat în jurnalistică al Universității Babeș-Bolyai, de 38 ori medaliat cu aur la expozitii filatelice internaționale si naționale, singurul colecționar din România care a obținut două medalii de aur la cea mai mare expozitie filatelică din istoria țării – Expoziția Mondială de Filatelie EFIRO 2008 de la București.”

© 2012, Daniel. All rights reserved.

Pe aceeaşi temă:

• Filatelia, ultima strigare
• In memoriam George Ecliserescu, filatelist si jurnalist
• Aroma vremurilor bune in filatelia romaneasca
• Intre timbre si colectionari e cale de-o Posta Romana
• Specialitati filatelice: colectiile de suflet

Astfel, incepea sa prinda contur o noua ramura a filateliei traditionale romanesti, continuata de aparitia carnetelor de marci uzuale „Spic de grau”, din martie 1907, precum si de mai tarzia lansare a setului de 7 carnete „Centenarul nasterii Regelui Carol I”, din 1938. In tot acest interval, de peste 30 de ani in care nu au mai fost emise carnete de marci postale, oficialitatile vremii au dezvoltat cu succes o noua intreprindere filatelica: carnetele jubiliar-comemorative. Prin aceste produse se promovau atat emisiunile noi lansate, cat si marile evenimente istorice ale neamului din acele nobile timpuri. De asemenea, intalnirile protocolare oficiale, precum si propaganda desfasurata in randul maselor cu ajutorul carnetelor filatelice, de regimurile perindate la conducerea tarii in perioada 1940-1970, nu au facut decat sa impamanteneasca traditia carnetelor romanesti in circuitul filateliei universale. Aceasta a continuat cu succes si prin carnetele Romanilor Liberi din Spania, in perioada 1954-1963, dar si prin aparitiile moderne de dupa 1994, prin emisiuni oficiale sau particulare.

1906 - Cele 4 tipuri de carnete romanesti cu marci postale de binefacere

1. Corespondente filatelice

In urma cu aproape 1 an, am fost contactat de domnule Nicolae Costan, unul din cei mai apreciati si mai longevivi comercianti filatelici din Romania, in legatura cu revizuirea numarului de carnete romanesti de marci postale (continut si cote) care apar listate in Catalogul Michel. Mentionez ca activitatea sa de peste 40 de ani in domeniul filatelic se reflecta intr-o buna colaborare cu editorii Catalogului Europa de Sud-Est (vol.4), cel in care apar si marcile romanesti. Ca urmare a acestei cooperari, in momentul in care noi studii, carti sau articole de specialitate scot la iveala aspecte care vizeaza direct Catalogul Romania, se impun anumite revizuiri sau adaugiri pe care Nicolae Costan le aduce la cunostinta redactorilor germani.

Astfel se face ca dupa ce, de cativa ani incoace, in revistele filatelice au aparut numeroase descoperiri care privesc carnetele de marci postale romanesti, se impuneau si pentru acest domeniu al filateliei traditionale unele revizuiri. Asa am inceput o corespondenta filatelica prin posta electronica, intinsa pe aproape o luna de zile, perioada in care am dezbatut problema continutului, sau cea a preobliterarii, argumentatia inaintata de mine avand la baza texte din documentele postale prezentate de toti cercetatorii pasionati de carnetele de marci postale de la 1906-1907.

Voi reda in cele ce urmeaza, atat tabelul inaintat de domnul Costan editorilor Catalogului Michel, cat si propriile concluzii si modul de prezentare al carnetelor romanesti de marci postale de la 1906-1907, asa cum va aparea el in primul “Catalog al carnetelor de marci postale si de prezentare romanesti”, pe care il voi finaliza in curand.

2. Carnetele de binefacere

1906 (Martie) – Carnete cu mărci postale de binefacere

NOTA: Pana in prezent, in cazul carnetelor cu marci de binefacere de la 1906, se cunosc varietati in stare neuzata si preobliterata, dupa cum urmeaza:

- carnetele cu pret de vanzare 1 Leu – in stare preobliterata

- carnetele cu pret de vanzare 4 Lei – in stare preobliterata

- carnetele cu pret de vanzare 2 Lei – in stare neuzata

- carnetele cu pret de vanzare 2 Lei 80 bani – in stare neuzata

Cu toate ca nu au fost descoperite documente in Arhivele DGPTT care sa consemneze vanzarea unor carnete cu marci de binefacere preobliterate, se poate presupune ca acest fapt se datoreaza incercarii de lichidare a stocului existent cu 3 luni inainte de scoaterea din circulatie a acestor 3 emisiuni (consemnata la 23 mai 1907). Astfel, toate marcile din carnetele cu pret de vanzare de 1 Leu si 4 Lei au fost anulate de stampile de zi, la inceputul lunii Februarie 1907. Mai mult ca sigur ca ele s-au aflat in vanzare in stare neuzata in perioada Martie 1906-Februarie 1907, dupa care a fost decisa vanzarea lor ca efecte filatelice.

In Circularele postale publicate in perioada ianuarie-februarie 1906, nu se face nici o referire la starea neuzata sau preobliterata in care se vor comercializa marcile din carnetele postale. Aceasta inseamna ca, indiferent de conditia marcilor din carnete, pretul de vanzare era acelasi, urmand ca suprataxele sa se vireze in conturile Societatilor “Tesatoarea” si “Policlinica”, iar valoarea nominala inscrisa pe marci sa fie incasata de catre DGPTT.

Carnetele tip “8 bucati 1 leu”

1906, Carnet cu marci de binefacere "8 bucati 1 leu" - coperta

 CMP 1 – “Torcătoarea” 3 bani brun-roşcat şi 5 bani verde (MH mit je 4 x MiNr 161-162)

*Carnet de binefacere, preţ de vânzare 1 leu, coperţi verde-închis, 4 timbre de 3 bani + 4 timbre de 5 bani, dispunere 2 foi x 4 timbre fiecare. Fiecare bloc de 4 mărci a fost anulat de ştampila de zi. S-au vândut preobliterate cu suprataxă nemenţionată pe mărci: 7 bani pentru prima valoare şi 10 bani pentru cealaltă valoare. În folosul Societăţii „Ţesătoarea”.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 71 mm x 82 mm (format finit)

142 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

CMP 2 – “Ţesătoarea” 3 bani brun-roşcat şi 5 bani verde (MH mit je 4 x MiNr 165-166)

*Carnet de binefacere, preţ de vânzare 1 leu, coperţi verde-închis, 4 timbre de 3 bani + 4 timbre de 5 bani, dispunere 2 foi x 4 timbre fiecare. Fiecare bloc de 4 mărci a fost anulat de ştampila de zi. S-au vândut preobliterate cu suprataxă nemenţionată pe mărci: 7 bani pentru prima valoare şi 10 bani pentru cealaltă valoare. În folosul Societăţii “Ţesătoarea”.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 71 mm x 82 mm (format finit)

142 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

CMP 3 – “Mama răniţilor” 3 bani brun-roşcat şi 5 bani verde (MH mit je 4 x MiNr 169-170)

*Carnet de binefacere, preţ de vânzare 1 leu, coperţi verde-închis, 4 timbre de 3 bani + 4 timbre de 5 bani, dispunere 2 foi x 4 timbre fiecare. Fiecare bloc de 4 mărci a fost anulat de ştampila de zi. S-au vândut preobliterate cu suprataxă nemenţionată pe mărci: 7 bani pentru prima valoare şi 10 bani pentru cealaltă valoare. În folosul Societăţii “Policlinica”.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 71 mm x 82 mm (format finit)

142 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

Carnetele tip “8 bucati 2 lei”

1906, Carnet cu marci de binefacere "8 bucati 2 lei" - coperta

 CMP 4 – “Ţesătoarea” 15 bani violet şi “Torcătoarea” 15 bani violet (MH mit je 4 x MiNr 164 & 168)

*Carnet de binefacere, preţ de vânzare 2 lei, coperţi verde-închis, 4 timbre „Ţesătoarea” de 15 bani + 4 timbre „Torcătoarea” de 15 bani, dispunere 2 foi x 4 timbre fiecare. S-au vândut neuzate cu suprataxă nemenţionată pe mărci: câte 10 bani pentru fiecare din cele două valori. În folosul Societăţii „Ţesătoarea”.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 70 mm x 82 mm (format finit)

140 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

  CMP 5 – “Ţesătoarea” 15 bani violet şi “Mama răniţilor” 15 bani violet (MH mit je 4 x MiNr 168 & 172)

*Carnet de binefacere, preţ de vânzare 2 lei, coperţi verde-închis, 4 timbre „Ţesătoarea” de 15 bani + 4 timbre „Mama răniţilor” de 15 bani, dispunere 2 foi x 4 timbre fiecare. S-au vândut neuzate cu suprataxă nemenţionată pe mărci: câte 10 bani pentru fiecare din cele două valori. În folosul Societăţilor „Ţesătoarea” şi “Policlinica”.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 70 mm x 82 mm (format finit)

140 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

 CMP 6 – “Torcătoarea” 15 bani violet şi “Mama răniţilor” 15 bani violet (MH mit je 4 x MiNr 164 & 172)

*Carnet de binefacere, preţ de vânzare 2 lei, coperţi verde-închis, 4 timbre „Torcătoarea” de 15 bani + 4 timbre „Mama răniţilor” de 15 bani, dispunere 2 foi x 4 timbre fiecare. S-au vândut neuzate cu suprataxă nemenţionată pe mărci: câte 10 bani pentru fiecare din cele două valori. În folosul Societăţilor “Ţesătoarea” şi „Policlinica”.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 70 mm x 82 mm (format finit)

140 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

Carnetele tip “16 bucati 2 lei 80 bani”

1906, Carnet cu marci de binefacere "16 bucati 2 lei 80 bani" - coperta

 CMP 7 – “Torcătoarea” 3 bani brun-roşcat, 5 bani verde, 10 bani roşu si 15 bani violet (MH mit je 4 x MiNr 161-164)

*Carnet de binefacere, preţ de vânzare 2,80 lei, coperţi verde-închis, 4 timbre de 3 bani + 4 timbre de 5 bani + 4 timbre de 10 bani + 4 timbre de 15 bani, dispunere 4 foi x 4 timbre fiecare. S-au vândut neuzate cu suprataxă nemenţionată pe mărci: 7 bani pentru prima valoare şi câte 10 bani pentru fiecare din celelalte trei valori. În folosul Societăţii „Ţesătoarea”.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 71 mm x 82 mm (format finit)

142 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

CMP 8 – “Ţesătoarea” 3 bani brun-roşcat, 5 bani verde, 10 bani roşu si 15 bani violet (MH mit je 4 x MiNr 165-168)

*Carnet de binefacere, preţ de vânzare 2,80 lei, coperţi verde-închis, 4 timbre de 3 bani + 4 timbre de 5 bani + 4 timbre de 10 bani + 4 timbre de 15 bani, dispunere 4 foi x 4 timbre fiecare. S-au vândut neuzate cu suprataxă nemenţionată pe mărci: 7 bani pentru prima valoare şi câte 10 bani pentru fiecare din celelalte trei valori. În folosul Societăţii „Ţesătoarea”.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 71 mm x 82 mm (format finit)

142 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

 CMP 9 – “Mama răniţilor” 3 bani brun-roşcat, 5 bani verde, 10 bani roşu si 15 bani violet (MH mit je 4 x MiNr 169-172)

*Carnet de binefacere, preţ de vânzare 2,80 lei, coperţi verde-închis, 4 timbre de 3 bani + 4 timbre de 5 bani + 4 timbre de 10 bani + 4 timbre de 15 bani, dispunere 4 foi x 4 timbre fiecare. S-au vândut neuzate cu suprataxă nemenţionată pe mărci: 7 bani pentru prima valoare şi câte 10 bani pentru fiecare din celelalte trei valori. În folosul Societăţii „Policlinica”.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 71 mm x 82 mm (format finit)

142 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

 Carnetele tip “20 bucati 4 lei”

1906, Carnet cu marci de binefacere "20 bucati 4 lei" - coperta

CMP 10 – “Mama răniţilor” 10 bani roşu + “Ţesătoarea” 10 bani roşu + “Torcătoarea” 10 bani roşu (MH mit je 4 x MiNr 163 und je 8 MiNr 167 & 171)

*Carnet de binefacere, preţ de vânzare 4 lei, coperţi verde-închis, 4 timbre de 10 bani “Torcătoarea” + 2 x 4 timbre de 10 bani „Ţesătoarea” + 2 x 4 timbre de 10 bani „Mama răniţilor”, dispunere 5 foi x 4 timbre fiecare. Fiecare bloc de 4 mărci a fost anulat de ştampila de zi. S-au vândut preobliterate cu suprataxă nemenţionată pe mărci: câte 10 bani pentru fiecare valoare. În folosul Societăţilor „Ţesătoarea” şi „Policlinica”.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 71 mm x 82 mm (format finit)

142 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

 CMP 11 – “Mama răniţilor” 10 bani roşu + “Ţesătoarea” 10 bani roşu + “Torcătoarea” 10 bani roşu (MH mit je 4 x MiNr 167 und je 8 MiNr 163 & 171)

*Carnet de binefacere, preţ de vânzare 4 lei, coperţi verde-închis, 2 x 4 timbre de 10 bani “Torcătoarea” + 4 timbre de 10 bani „Ţesătoarea” + 2 x 4 timbre de 10 bani „Mama răniţilor”, dispunere 5 foi x 4 timbre fiecare. Fiecare bloc de 4 mărci a fost anulat de ştampila de zi. S-au vândut preobliterate cu suprataxă nemenţionată pe mărci: câte 10 bani pentru fiecare valoare. În folosul Societăţilor „Ţesătoarea” şi „Policlinica”.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 71 mm x 82 mm (format finit)

142 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

 CMP 12 – “Mama răniţilor” 10 bani roşu + “Ţesătoarea” 10 bani roşu + “Torcătoarea” 10 bani roşu (MH mit je 4 x MiNr 171 und je 8 MiNr 163 & 167)

*Carnet de binefacere, preţ de vânzare 4 lei, coperţi verde-închis, 2 x 4 timbre de 10 bani “Torcătoarea” + 2 x 4 timbre de 10 bani „Ţesătoarea” + 4 timbre de 10 bani „Mama răniţilor”, dispunere 5 foi x 4 timbre fiecare. Fiecare bloc de 4 mărci a fost anulat de ştampila de zi. S-au vândut preobliterate cu suprataxă nemenţionată pe mărci: câte 10 bani pentru fiecare valoare. În folosul Societăţilor „Ţesătoarea” şi „Policlinica”.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 71 mm x 82 mm (format finit)

142 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

 3. Carnetele “Spic de grau”

1907 (Martie) – Carnete cu marci “Spic de grau”

 Nota: Conform descoperirilor cu privire la colile destinate confectionarii carnetelor din 1907, trebuie mentionat faptul ca „Marcile cu valorile de 5, 10 si 15 Bani, aflate in carnetele care se intalnesc cu benzi despartitoare, sunt diferite ca nuanta fata de celelalte tiraje „Spic de grau”. Pentru marcile cu benzi despartitoare din carnete, avem nuantele: 5 Bani verde-galbui deschis, 10 Bani roz-carmin si 15 Bani violet deschis.

Concluzionand, se poate afirma ca in anul 1907 a fost imprimat un tiraj separat pentru valorile de 5, 10 si 15 Bani “Spic de grau”, tiraj destinat in exclusivitate confectionarii carnetelor de marci postale”. (Leonard Pascanu – Carnetele de marci postale „Spic de grau”, revista Filatelia Nr.10/1988).

Carnete tip “24 bucati 1 leu 20 bani” (Timbre postale de 5 bani)

1907, Carnet cu marci postale de 5 bani, tip 24 bucati 1 leu 20 bani - coperta

CMP 13 – “Spic de grâu” 5 bani verde-gălbui deschis (MH mit 24 x MiNr 132)

*Carnet poştal oficial, preţ 1,20 lei, 24 de timbre de 5 bani, dispunere 4 foi x 6 timbre fiecare. S-au vândut neuzate, fără suprataxă.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 71 mm x 82 mm (format finit)

154 mm x 55 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

 Carnete tip “24 bucati 2 lei 40 bani” (Timbre postale de 10 bani)

1907, Carnet cu marci postale de 10 bani, tip 24 bucati 2 lei 40 bani - coperta

CMP 14 – “Spic de grâu” 10 bani roz-carmin (MH mit 24 x MiNr 133 a)

*Carnet poştal oficial, preţ 2,40 lei, 24 de timbre de 10 bani, dispunere 4 foi x 6 timbre fiecare. S-au vândut neuzate, fără suprataxă.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 71 mm x 82 mm (format finit)

142 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

  Carnete tip “30 bucati 3 lei” (Timbre postale de 10 bani)

1907, Carnet cu marci postale de 10 bani, tip 30 bucati 3 lei - coperta

CMP 15 – “Spic de grâu” 10 bani roz-carmin (MH mit 30 x MiNr 133 a)

*Carnet poştal oficial, preţ 1,50 lei, 30 de timbre de 5 bani, dispunere 5 foi x 6 timbre fiecare. S-au vândut neuzate, fără suprataxă.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 77 mm x 55 mm (format finit)

154 mm x 55 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

  Carnete tip “24 bucati 3 lei 60 bani” (Timbre postale de 15 bani) – inca nedescoperit

CMP 16 – “Spic de grâu” 15 bani violet deschis (MH mit 24 x MiNr 137)

*Carnet poştal oficial, preţ 3,60 lei, 24 de timbre de 15 bani, dispunere 4 foi x 6 timbre fiecare. S-au vândut neuzate, fără suprataxă.

**Emis de Direcţiunea Generală a Poştelor.

***Dimensiuni: 71 mm x 82 mm (format finit)

142 mm x 82 mm (format desfăşurat)

****Tiraj: necunoscut / Preţ de amator

4. Cotatia

Gradul de raritate fiind extrem de ridicat in cazul celor neuzate (pentru cele mai multe tipuri cunoscandu-se doar 1 exemplar, iar restul nefiind inca relevate din colectii particulare), cred ca este corecta diferentierea cotelor. Cele care au fost vandute neuzate se presupune ca au fost folosite la francare, din aceasta cauza existand putine sanse ca ele sa mai apara in circuitul filatelic. Cele preobliterate, fiindu-le atribuite un caracter filatelic din momentul anularii marcilor, exista posibilitatea ca unele exemplare sa fi supravietuit trecerii timpului. Din aceste considerente, consider ca pot fi cotate cu preturile de mai jos:

a) Pentru carnetele cu marci de binefacere

- MH.1 obliterate 250 Euro, neuzate -//-

- MH.2 obliterate 250 Euro, neuzate -//-

- MH.3 obliterate 250 Euro, neuzate -//-

- MH.4 neuzate -//-

- MH.5 neuzate -//-

- MH.6 neuzate -//-

- MH.7 neuzate -//-

- MH.8 neuzate -//-

- MH.9 neuzate -//-

- MH.10 obliterate 500 Euro, neuzate -//-

- MH.11 obliterate 500 Euro, neuzate -//-

- MH.12 obliterate 500 Euro, neuzate -//-

b) Pentru carnetele cu marci “Spic de grau”

- MH.13 neuzate -//-

- MH.14 neuzate -//-

- MH.15 neuzate -//-

- MH.16 neuzate -//-

5. Tabelul inaintat pentru aparitia in Catalogul Michel, editia 2012/13

Tabel propuneri cote Carnete postale 1906-1907 - pentru Catalogul Michel, editia 2012/13

© 2012, Daniel. All rights reserved.

Random Posts

• In atentia tuturor colectionarilor si a cititorilor kolector
• Alyosha si Eurovisionul – artista si salbaticii
• O ilustrata din 1939 de la bordul Transatlanticului “Europa”
• Olimpiada Vancouver – a II-a emisiune filatelica din 2010
• Filatelia serbeaza Jubileul de 20 de ani al Festivalului “George Enescu”

Chiar daca nu am fost adeptul competitiilor, ca mijloc de exprimare filatelica, preferand sa-mi aduc contributia prin studii, articole si lucrari de specialitate, intotdeauna am raspuns prezent cand mi s-a propus sa particip. In ultimii 2 ani si jumatate, am adunat doua prezente la competitii nationale (Bucuresti 2009 si Cluj 2011) si una internationala (Hunfila 2011), iar in acest an am fost acceptat de juriile a doua Expozitii Internationale: Paris si Mainz. Fac parte cu mandrie din tanara generatie de filatelisti romani si, indiferent de eforturile de orice natura pe care le presupune  prezenta intr-o competitie filatelica, voi considera ca este o onoare sa reprezint Romania.

Logo-ul Expozitiei Filatelice Internationale "Salon du timbre", Paris 2012

Exponatele acceptate din partea Federatiei Filatelice Romane

1. Constantin Milu – “Development of Moldavian postal system  1827 – 1872” (8 panouri, Clasa Filatelie Traditionala)

2. Daniel Marcu – “The romanian postage stamps booklets and presentation booklets, 1906 – 2009” (5 panouri, Clasa Filatelie Traditionala)

Drumul de la Salonul Filatelic Bucuresti 2009 la Salon du Timbre Paris 2012

In momentul primei mele participari expozitionale de la Bucuresti, in toamna lui 2009, am ales un domeniu care nu mai fusese ales pana atunci de vreun filatelist roman pentru o competitie: “Carnetele de marci postale si de prezentare romanesti, 1906-2009″. Acum, cu revizuirile si adaugirile de rigoare, voi prezenta noile 40 de planse juriului FEPA si publicului francez (sunt asteptati peste 120.000 de vizitatori in saptamana 9-17 iunie 2012!), cu speranta impunerii si pe plan international a unui gen de colectie destul de rar abordat si mediatizat in cadrul filateliei traditionale romanesti.

Carnetele postale si filatelice romanesti merita sa fie cunoscute si admirate de intreaga lume, iar expunerea in inima Parisului a unei parti din colectia mea de suflet, va spun sincer ca ma emotioneaza, dar ma si umple de mandrie. Sa fiu filatelist expozant in Franta, din partea Romaniei, nu este un gest simbolic intr-una din incercarile de aliniere a culturii si istoriei noastre la civilizatia occidentala.  Este modul cel mai onest posibil prin care am inteles ca pot sa slujesc interesele Patriei. Datorez filateliei libertatea unei vieti creative, pe care mi-am dorit-o dintotdeauna, acum a venit timpul sa intorc filateliei tot binele facut.

Exponatul “Carnetele de marci postale si de prezentare romanesti, 1906-2009″ (I) - Daniel Marcu, la Salonul Filatelic National Bucuresti 2009

Exponatul “Carnetele de marci postale si de prezentare romanesti, 1906-2009″ (II) - Daniel Marcu, la Salonul Filatelic National Bucuresti 2009

© 2012, Daniel. All rights reserved.

Pe aceeaşi temă:

• 14 romani la Expozitia Internationala HUNFILA 2011
• Alternativa la eBay
• kolector.net – Noul site de licitatii pentru colectionari este activ!
• Cronica unei iubiri asteptate
• Catalogul timbrelor fiscale si al vignetelor romanesti – Mihai Cojocar

Cum le mai potriveste viata asta!… In urma cu aproape 10 ani, Leonard Pascanu era presedintele FFR si tot atunci Dan Nica era Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor. Un dialog, intrerupt de regulile electorale ale jocului democratic, practic se reia peste un arc de timp in care fiecare a facut fata cum a putut coborasurilor care urmeaza, inevitabil, suisurilor din cariera. In 2012, Pascanu a revenit in fruntea filatelistilor romani, iar Nica a devenit puntea de legatura a filatelistilor cu normalitatea.

Dan Nica si Leonard Pascanu

Filatelistii romani au indurat destule din partea Romfilateliei – cea mai presus de lege, in cei 8 ani ai acoladelor incompetente, ai netransparantei si ai politicii speculative impuse cu sprijinul guvernelor care-au tinut de sase. La sfarsitul anului 2003, Leonard Pascanu era numit in functia de consilier onorific al Ministrului Dan Nica si efectele acestei coabitari politico-filatelice s-au vazut in numai cateva luni:

- retehnologizarea Fabricii de Timbre prin aducerea celor mai performante utilaje tipografice la acel moment;

- infiintarea pentru prima data in istorie a unui Muzeu National Filatelic;

- incheierea unui protocol cu CN Posta Romana S.A. / Romfilatelia privind cooptarea, din randul filatelistilor, a unui colectiv de documentare si pregatire a marcilor postale romanesti, etc

Am parcurs de prin 1998 pana in 2004, a posteriori, cateva zeci de articole in care Leonard Pascanu milita pentru aceste masuri care se impuneau in sprijinirea comunitatii filatelice romanesti. Pentru cei mai multi membri ai FFR, sunt convins ca gestul sau aparea ca o lupta cu morile de vant, cu birocratia, cu implacabilul “nu se poate”, “nu sunt bani”, “nu acum”… In cele din urma, insa, a dovedit ca a avut dreptate. Acesta este si motivul pentru care, inainte de a-l considera mare colectionar, i-am recunoscut intotdeauna meritele pentru ocuparea functiei de presedinte al Federatiei Filatelice Romane. Cand un om reuseste, prin fapte, nu prin vorbe, sa realizeze ceva pentru comunitatea din care face parte, atunci merita sa fie in frunte.

Cred ca, in conditiile instaurarii Guvernului Ponta, confirmarea in functia de Ministru al Comunicatiilor a lui Dan Nica reuseste sa redea speranta pentru toti filatelistii romani. Relationarea in cadru politic, presupune reluarea bunei colaborari dintre ministru si presedintele FFR, desfasurata intre decembrie 2003 si noiembrie 2004, cand alegerile legislative au schimbat ecuatia guvernamentala. Trebuie doar sa crezi in ceea ce faci si sa nu te dai batut, pentru ca roata istoriei se invarte si, de cele mai multe ori, se repeta. Simt ca filatelia romaneasca va renaste din propria cenusa. Simt aroma vremurilor bune.

© 2012, Daniel. All rights reserved.

Pe aceeaşi temă:

• A aparut revista Filatelia Nr. 10 / 2009
• Filatelia, ultima strigare
• Socializare si turism prin filatelie
• Expozitia PHILANIPPON 2011 merge mai departe
• Onoarea marcii postale romanesti

Plapuma colectionarului e-n functie de volumul de informatii comprimat pe o suprafata de aproximativ 1.400 centimetri cubi, cam cat ne duce capul in ziua de azi. La unii mai mult, la unii mai putin, la altii deloc. Trist e ca specimenele din urma se inmultesc si au inceput sa ia cu asalt cetatea filatelistilor, cum exemplificam si-ntr-un alt material din urma cu aproape 2 ani.

Reclama care face toti banii - "Colectie timbre din toata Romania. Noi sau Second Hand."

De data asta, ma limitez in a arata un exemplu de prostie platita cash catre platforma de promovare Google. Cu alte cuvinte, o dedicatie fara numar din lumea celor cu goagal la cap, in care un neavenit de-si scoase din palarie saitu’ de anunturi gratuite ne zice verde-n fata cu reclama: “Colectie timbre din toata Romania. Noi si Second Hand.”

Musai simt nevoia de-o lamurire academica. Bre, n-auzi, cum le dai: la kil sau la bucata?

© 2012, Daniel. All rights reserved.

Pe aceeaşi temă:

• “Sa ne radem” de prosti!
• Investim Maria Ta? Investiti ostenii mei!
• Colectii – file de poveste (fin)
• Colectii – file de poveste (III)
• Noua generatie de colectionari. Ultima?

Tip: reclama de presa

Perioada: anii ’70

Subiect: vinuri “Murfatlar”, “Odobesti”, “Cotnari”, “Dealul Mare”

Reclama din anii 70 la Vinurile Murfatlar, Cotnari, Odobesti, Dealul Mare

Text argumentativ:

“Stiti ce inseamna o desfatare? Ascultati-ma pe mine! Parol!”

Text de subsol:

“Cotnari, Odobesti, Murfatlar, Dealul Mare – vinurile raman la alegerea dvs.″

NOTA COLECTIONARULUI: Domeniul obiectelor de colectie de tip “Ephemera” se refera la acele lucrari scrise sau tiparite care nu fac obiectul pastrarii sau conservarii pentru o lunga perioada de timp, avand caracteristicile unor consumabile uzuale. Dintre acestea, amintesc urmatoarele tipuri de produse: carduri comerciale, semne de carte, cataloage, felicitari, scrisori, brosuri, pliante, postere, prospecte, bilete, alte materiale publicitare si promotionale.

© 2012, Daniel. All rights reserved.

Pe aceeaşi temă:

• Pasta de dinti “Super Cristal” – reclama din alte timpuri
• kolector.net – Noul site de licitatii pentru colectionari este activ!
• In atentia tuturor colectionarilor si a cititorilor kolector
• Radioreceptoare portabile – reclama din alte timpuri
• O scurta istorie ilustrata a plicurilor filatelice cu premii

1984 - Afisul original al filmului "Ciresarii"

Sa marturisesti, nu sa te-ascunzi. Sa construiesti, nu sa hulesti. Sa investesti incredere, nu sa-ti pierzi prietenii. Sa-ti recunosti greselile, nu sa porti ranchiuna. Sa imbatranesti frumos, nu sa-ti negi tineretea. Sa iubesti, nu sa astepti sa fii adulat. Sa crezi in ceea ce faci, nu sa traiesti ca sa mananci. Sa te cunosti pe tine insuti, nu sa astepti recunoastere. Sa traiesti cum te indeamna sufletul, nu sa mori cu capul plecat. Sa inveti sa evoluezi ca om, nu sa te transformi intr-un animal. Decalog la o juma’ de viata.

Anii ca niste stalpi de-a lungul drumului tau. Din loc in loc, afise cu filme, unele mai proaste, altele mai acatarii. Mai rar, cate o capodopera. Cateva s-au pastrat intacte, restul sunt ba rufuite, ba rupte pe la colturi. Roluri de compozitie, talente innascute sau figuranti de platou. “Cum va place?”

1984 - Afisul original al filmului "Bocet vesel"

1984 - Afisul original al filmului "Lovind o pasare de prada"

1984 - Afisul original al filmului "Mitica Popescu"

1984 - Afisul original al filmului "Moara lui Califar"

1984 - Afisul original al filmului "Muschetarii in vacanta"

1984 - Afisul original al filmului "Salutari de la Agigea"

1984 - Afisul original al filmului "Sosesc pasarile calatoare"

1984 - Afisul original al filmului "Surorile"

1984 - Afisul original al filmului "Vreau sa stiu de ce am aripi"

1985 - Afisul original al filmului "Colierul de turcoaze"

1985 - Afisul original al filmului "Glissando"

1985 - Afisul original al filmului "Intunecare"

1985 - Afisul original al filmului "Marele premiu"

1985 - Afisul original al filmului "Noi, cei din linia intai"

1985 - Afisul original al filmului "Pas in doi"

1985 - Afisul original al filmului "Promisiuni"

1985 - Afisul original al filmului "Secretul lui Nemesis"

1985 - Afisul original al filmului "Sper sa ne mai vedem"

1985 - Afisul original al filmului "Ziua Z"

1986 - Afisul original al filmului "Clipa de ragaz"

1986 - Afisul original al filmului "Pistruiatul 2 (Ascunzisuri)"

1986 - Afisul original al filmului "Trenul de aur"

1987 - Afisul original al filmului "Flacari pe comori"

1988 - Afisul original al filmului "Fiul stelelor"

Aceasta a fost ultima parte a materialelor dedicate “Afiselor din templul filmelor de altadata” din propria colectie de Cinema Memorabilia. Puteti frunzari propriile amintiri legate de filmele copilariei, adolescentei sau primei tinereti in celelalte articole:

- Afise din templul filmelor de altadata (I)

- Afise din templul filmelor de altadata (II) – productiile sovietice

- Afise romanesti din templul filmelor de altadata (III)

© 2012, Daniel. All rights reserved.

Pe aceeaşi temă:

• Afise romanesti din templul filmelor de altadata (III)
• “Pasajul Basarab” – Salutari de la Oprescu!

Cum au putut trai in genunchi o viata intreaga atatea generatii la rand n-am sa inteleg nicicand. Brazii mor in picioare, la fel si idealurile sfinte de care se dezic tot mai multi soareci, nu oameni. Si pentru ca soarele romanilor trebuia sa poarte un nume, i s-a spus, simplu, Ceausescu. Am parcurs 3 ani de gradinita, 8 de scoala generala si 4 de liceu cu figura lui in fata. Este imposibil sa uiti asa ceva. Iar cand realitatea devine obsedanta, colectionarul din mine nu are decat sa arate cu degetul inspre portretele oficiale ale luptatorului condamnat la tinerete fara batranete de catre propriul convoi funerar al propagandei de partid si de stat. “Sa nu uiti, Darie…”

1977 - Nicolae Ceausescu la 59 de ani, portret oficial pentru presa

Am ales pentru exemplificarea sintagmei stilistice din titlu perioada dintre 1977-1989, in fapt ultimii 13 ani din viata lui Nicolae Ceausescu. In tineretea sa, a fost cunoscut ca un element reactionar, turbulent, categorisit ca agitator comunist de catre agentii Sigurantei Statului. Un adevarat luptator revolutionar, cum avea sa se autointituleze mai tarziu.

Faptul ca, in pofida procesului biologic ireversibil la care fizicul ii era supus, asemeni oricarui muritor, chipul sau surazator continua sa radieze energie, echilibru, siguranta de sine, incredere, se datoreaza aparatului propagandistic, care se incapatana sa ni-l prezinte, indiferent de varsta reala, ca la 40-45 de ani. Absurdul grotesc a fost atins in 1989, cand in pragul celui de-al 72-lea si, totodata, ultim an de viata, Nicolae Ceausescu era infatisat poporului ca in urma cu aproape jumatate de secol. Portretul luptatorului fusese condamnat, fara drept de apel, la tinerete fara batranete…

1978 - Nicolae Ceausescu la 60 de ani, conform aparatului de propaganda

1979 - Nicolae Ceausescu la 61 de ani, portret oficial

1980 - Nicolae Ceausescu la 62 de ani, portret oficial din periodicele vremii

1981 - Nicolae Ceausescu la 63 de ani, portretul oficial pentru presa de partid

1982 - Nicolae Ceausescu la 64 de ani, un portret foarte putin cosmetizat

1983 - Nicolae Ceausescu la 65 de ani, portretul care adopta imaginea intelepciunii grizonate

1984 - Nicolae Ceausescu la 66 de ani, un portret color superfinisat de mainile graficienilor

1985 - Nicolae Ceausescu la 67 de ani, portretul oficial al conducatorului echilibrat

1986 - Nicolae Ceausescu la 68 de ani, un portret cum si-ar dori multi dictatori

1987 - Nicolae Ceausescu la 69 de ani, portretul eroului care nu imbatraneste niciodata

1988 - Nicolae Ceausescu la 70 de ani, un portret mai neobisnuit intr-o singura culoare, alta decat rosu aprins

1989 - Nicolae Ceausescu la 71 de ani, ultimul portret oficial al luptatorului condamnat la tinerete fara batranete

© 2012, Daniel. All rights reserved.

Random Posts

• Copilarii, plicuri cu timbre si clasoare chinezesti
• 1872 – Raritate filatelica “Carol I cu barba”
• Haptocar, junimea tarii!
• Tristetea primului premiu
• Palmaresul filatelistilor romani la HUNFILA 2011

Ma pun pe treaba si, dupa ce achizitionez ambele lucrari, le parcurg de cateva ori pentru a deslusi intentia autorilor. In fapt, vorbim de obiecte de colectie, iar piata romaneasca este dovedita ca nefiind suficient de pregatita pentru digerarea unor domenii atat de familiare Occidentului. In Romania Populara si Socialista, afisele de film au fost considerate intotdeauna “consumabile”, nicidecum piese de rezistenta aflate in atentia vreunui colectionar de seama. Dovada sunt rarele marturii pastrate pana astazi in ceea ce priveste creatiile artistilor graficieni in domeniul cinematografic, propagandistic sau publicitar. Bun-bun, si atunci unde-i publicul tinta, ca eu nu-l prea zaresc?…

1959 - Afisul original al filmului "Valurile Dunarii"

Contemporan cu prima licitatie de afise de filme romanesti

“Odata cu licitatia Cinema Memorabilia, sustinuta in data de 23 februarie 2012, Casa Artmark a adus in premiera pe piata obiectelor de colectie o selectie remarcabila de afise de film romanesc si obiecte personale apartinand celor mai iubiti actori romani”. Cam asa suna advertorialul prin toate ziarele si publicatiile online cu 3 zile inainte de desfasurarea evenimentului. Vrand-nevrand, mi-am amintit de cele doua albume cu variatiuni pe aceeasi tema aparute in urma cu un an si doua luni, chiar daca, din punct de vedere al stilisticii si modalitatii de abordare, diferentele sunt evidente. Landry priveste cu un ochi de cineast si colectionar de arta, pe cand echipa de graficieni isi motiveaza si-si defineste unicitatea creativa prin popularizarea lucrarilor unor inaintasi. Incep sa intrevad si targetul acum: posibilii interesati de un domeniu colectionistic aflat pe val.

Ma opresc aici cu prologul la o viitoare incursiune enciclopedica in lumea filmului romanesc, in partea sa de grafica si fotografie promotional-publicitara, pe care le consider bazele nedisimulate ale unei colectii cinefile. Restul e tacere si… afise! Acum a venit timpul sa va provoc la un deja-vu cinematografic, lasandu-va in compania unor piese din colectia personala, cu mentiunea ca maine voi continua cu cea de-a doua parte a materialelor adunate in ultimii ani.

1960 - Afis al filmului "Badaranii"

1969 - Afisul original al filmului "Aventura in Ontario"

1966 - Afis al filmului "Dacii"

1969 - Afisul original al filmului "Preeria"

1966 - Afis al filmului "Haiducii"

1970 - Afisul original al filmului "Mihai Viteazul"

1968 - Afis al filmului "Batalia pentru Roma"

1975 - Afisul original al filmului "Toamna bobocilor"

1973 - Afis al filmului "Ultimul cartus"

1979 - Afisul original al filmului "Vlad Tepes"

1975 - Afis al filmului "Frati de cruce"

1981 - Afisul original al filmului "Maria Mirabela"

1976 - Afis al filmului "Nemuritorii"

1982 - Afisul original al filmului "Baloane de curcubeu"

1978 - Afis al filmului "Revansa"

1982 - Afisul original al filmului "Escapada"

1979 - Afise ale filmului "Nea Marin milardar"

1982 - Afisul original al filmului "Femeia din Ursa Mare"

1982 - Afisul original al filmului "Raman cu tine"

1983 - Afisul original al filmului "Amurgul fantanilor"

1983 - Afisul original al filmului "Dreptate in lanturi"

1983 - Afisul original al filmului "Lisca"

1983 - Afisul original al filmului "Pe malul stang al Dunarii albastre"

1983 - Afisul original al filmului "Povestea calatoriilor"

1983 - Afisul original al filmului "Prea cald pentru luna mai"

© 2012, Daniel. All rights reserved.

Pe aceeaşi temă:

• Afise romanesti din templul filmelor de altadata (IV)

Ceea ce m-a derutat la inceput, dar, in acelasi timp, m-a si edificat asupra filmului pe care il cautam a fost un pasaj din marturisirile actritei Ana Vladescu: “In 1954, prin concurs, am fost aleasa pentru interpretarea rolului Anisoara lui Vladut, din filmul documentar artistic in culori cu acelasi nume – “Anisoara lui Vladut”, prima realizare pe pelicula color din tara noastra la acea data. Regizorii filmului, Ion si Zizi Bostan, in anul 1955 l-au prezentat  la Cannes sub numele “CIOCARLIA”.

1955 - Prima carte postala cu marca fixa dedicata promovarii cinematografiei romanesti

“Ciocarlia” aka “In cantec si dans” aka “Anisoara lui Vladut”

Cu toate aceste “lamuriri”, nelamurirea consta in nota istoricului participarilor romanesti la renumitul festival francez, unde istoricii de film mentioneaza pentru anul 1955 productia “In cantec si dans”, de Ion Bostan, nicidecum “Ciocarlia”, asa cum relateaza venerabila actrita.

Lesne se poate observa ca documentarul maestrului Ion Bostan a avut 3 variante ale titlului: in timpul filmarilor actorii au stiut ca joaca in “Anisoara lui Vladut”, care dupa montaj a devenit “In cantec si dans”, iar marelui public, atat in cadrul Festivalului de la Cannes, cat si spectatorilor romani, i-a fost prezentata varianta finala “Ciocarlia”.

Regizorul Ion Bostan (1914-1992) - in timpul filmarilor, prin anii '60

Ana Ciocarlia 

Din amintirile tinerei actrite selectate pentru rolul principal, precum si din materialul fotografic din arhiva sa personala, se observa ca filmarile au avut loc in vara anului 1954, mai precis in luna iulie. Iar din toate datele oficiale reiese ca filmul a fost lansat 10 luni mai tarziu, in timpul Festivalului de la Cannes, in perioada 26 aprilie-10 mai 1955, ca unic participant in competitia cinematografica din partea Romaniei.

Ca o completare la spusele Anei Vladescu, trebuie aratat ca Zizi Bostan, alaturi de care maestrul Ion Bostan a turnat scurt metrajul, nu este alta decat marea Elisabeta Bostan, sotia sa. Prezenta de la filmarile “Ciocarliei”, asa cum isi aminteste actrita din rolul principal, se explica azi nu prin co-regizarea productiei, ci prin ucenicia cinematografica petrecuta alaturi de unul din cei mai mari documentaristi romani, in vederea realizarii primei regii de film din propria cariera: “Culegere de dansuri romanesti”, lansat in 1956.

Actrita Ana Vladescu - imagini din timpul filmarilor la "Anisoara lui Vladut", viitorul scurt metraj "Ciocarlia"

Primele intreguri-carti postale cu subiect cinematografic

Colectionarii de intreguri postale s-au izbit, de-a lungul celor mai bine de 55 de ani care au trecut, de o omisiune a cartii postale emise in sprijinul promovarii “Ciocarliei”, in cuprinsul Catalogului Expozitiei Filatelice “Ziua Marcii Postale”, editat in 1986. Absenta sa din aceasta prima incercare de catalogare cronologica a intregurilor-carti postale emise pe teritoriul Romaniei, a ridicat multe semne de intrebare asupra datei de aparitie. Si cum arhivele fostei Intreprinderi Poligrafice Fabrica de Timbre de pana in 1960 s-au pierdut in valtoarea acelor vremuri, incercarea de aproximare a datei la care a fost emisa devine aproape un tel nobil, dar dificil de atins.

Acesta a fost si motivul pentru care am reconstituit istoria scurt metrajului cu pricina: pentru a avea un punct important de sprijin in sustinerea afirmatiei ca propaganda cinematografica in filatelia romaneasca a inceput cu intregul postal dedicat primului documentar color romanesc din epoca post-stalinista – “Ciocarlia”.

Coordonatorul Catalogului mentionat, ing. Gheorghe Tudor, unul din cei mai asiduu cercetatori ai intregurilor postale romanesti din toate timpurile, mentioneaza ca prime realizari dedicate propagandei cinematografice autohtone cartile postale care promovau filmele de lung metraj “Alarma in munti” si “Pasarea furtunii”, pe parcursul anului 1955. La o simpla verificare cronologica a filmografiei nationale, sesizam ca “Alarma in munti” a fost lansat intr-adevar in 1955, in timp ce “Pasarea furtunii” a vazut lumina marelui ecran abia 2 ani mai tarziu, in 1957. Asadar, una din neconcordante a fost inlaturata, mai ramanand ca in “lupta” dintre cele doua productii lansate in 1955, sa incercam sa descoperim daca “Ciocarlia” a avut sau nu intaietate, asa cum cred cu tarie.

Evidenta filmului "Alarma in munti" (secvente, cadre, metri) - conform scenariului original

Un scenariu original pentru un adevar istorico-filatelic

O descoperire insemnata imi dovedeste ca sunt pe drumul cel bun. Scenariul original al filmului “Alarma in munti” s-a aflat nu de mult la vanzare pe Internet, iar pe ultima pagina a acestuia se poate vedea in dreapta-jos locul si data la care a fost terminat: “Bucuresti, 25 ianuarie 1955″. Daca tinem cont de aspectele legate de protocolul pentru acceptarea unui scenariu original in perioada respectiva, precum si de pregatirea necesara, castingul si durata filmarilor, mai mult ca sigur ca acestea s-au intins pe mai bine de 8-10 luni de zile. Si asta cu ingaduinta. Cu alte cuvinte, spre finele anului, e posibil ca “Alarma in munti” sa fi vazut luminile rampei intr-unul din cinema-urile bucurestene.

Ultima fila a scenariului original al filmului "Alarma in munti" (1955)

Este limpede acum ca documentarul “Ciocarlia” a avut un avans de aproximativ 6 luni in ceea ce priveste lansarea, in fata “contracandidatului” de lung metraj. Drept urmare, putem concluziona si ca prima carte postala cu marca fixa tiparita in sprijinul cinematografiei romanesti a fost cea dedicata scurt metrajului “Ciocarlia”, scris si regizat de Ion Bostan, pe muzica maestrului emerit al artei Sabin Dragoi. QED.

© 2012, Daniel. All rights reserved.

Pe aceeaşi temă:

• O carte postala cu francatura neobisnuita
• F. Konrád din Oradea, un mare filatelist pe nedrept uitat
• Casa Milan Černík organizeaza o noua licitatie filatelica
• Varietati nementionate ale unor carti postale