Tipuri de stampile de cenzura a corespondentei postale folosite dupa 1948

Categorii:Filatelie
Daniel

Desi, in baza celor doua Constitutii ale „democratiilor populare” din 1948 si 1952, secretul corespondentei era garantat prin lege, la mijlocul anilor ’50 in organigrama aparatului central al Securitatii se regasea, intre alte indicative speciale, misteriosul Serviciu „F”. Conform titulaturii oficiale a Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), in sarcina acestuia intra „controlul corespondentei si coletelor postale”.

Pentru inlaturarea oricarei posibilitati de deconspirare a masurilor de control si de cenzurare a trimiterilor postale, lucratorii din cadrul Serviciului „F” aveau obligatia de a-i recruta, in calitate de colaboratori, pe functionarii postali sau ai Directiei Generale a Presei si Directiei Vamilor care aveau atributii in domeniul predarii sau preluarii corespondentei postale. Cei care refuzau acest tip de colaborare puteau fi indepartati din posturi ca fiind „necorespunzatori”.

Intre timp, istoria a reusit sa cearna adevarul de minciuna oficiala a aparatului propagandistic comunist. Dupa 1990, datorita cercetarilor unor neobositi istorici si filatelisti, au inceput sa iasa la iveala lucrurile stiute, dar nerostite, in privinta cenzurarii corespondentelor postale. Materialul de fata constituie o sinteza a acelor descoperiri, completat cu rezultatele recente ale unor studii personale si intregit de documente din Arhivele Nationale ale Romaniei si ale CNSAS-ului, pentru intelegerea fenomenului si recunoasterea tipurilor de stampile de cenzura postala folosite intre 1948-1989.

Ministrii de Interne Teohari Georgescu si Alexandru Draghici, principalii artizani ai aparatului de cenzura intre 1948-1965

Ministrii de Interne Teohari Georgescu si Alexandru Draghici, principalii „artizani” ai aparatului de cenzura intre 1948-1965

Actul de nastere al aparatului de cenzura

Directia Generala a Securitatii Poporului (D.G.S.P.) a fost creata, in structura Ministerului Afacerilor Interne, prin Decretul Nr. 221 din 30 august 1948 al Presedintelui Marii Adunari Nationale a R.P.R. (n.a.: nimeni altul decat celebrul endocrinolog C.I. Parhon), fiind organizata in 10 Directii centrale si doua Departamente auxiliare: cel cu sarcini operative, care se ocupau cu cenzura corespondentei, supravegherea si interceptarea convorbirilor si cel cu sarcini neoperative referitoare la secretariat, cifru, evidenta si arhive. Parintele spiritual al acestei structuri represive si de cenzura este Teohari Georgescu, ministru de Interne intre 1945-1952, urmat apoi in functie de generalul Alexandru Draghici, comandant al trupelor de Securitate vreme de aproape 14 ani.

Mister la Minister

Prin D.G.S.P. a fost practic inlocuita Directia Generala a Politiei de Siguranta, rolul sau fiind acela „de a apara cuceririle democratice si de a asigura securitatea Republicii Populare Romane impotriva uneltirilor dusmanilor interni si externi„. In vederea indeplinirii acestui rol, organele de securitate erau singurele abilitate pentru „instrumentarea infractiunilor ce primejduiesc regimul democratic si securitatea poporului„. Spre deosebire de fosta Directie Generala a Politiei de Siguranta, noua institutie a Securitatii era in intregime militarizata, ceea ce sporea eficienta actului de comanda, coordonarea si modul de aplicare a actului de politie politica.

Decretul de infiintare nu preciza detaliile de organizare, incadrare, dotare si functionare a D.G.S.P. si nici atributiile sau competentele specifice, toate acestea urmand a fi stabilite prin deciziile si instructiunile de ordin intern ale M.A.I.. Astfel de „decizii” si „instructiuni” nu puteau fi date publicitatii, ele neavand nici macar o aprobare de principiu a organismului legislativ. Totusi, hotararile deveneau executive o data cu inscrierea lor intr-un registru special.

De la publicarea in Monitorul Oficial mai erau exceptate bugetul D.G.S.P., „normele de numire, tratare si iesire din serviciu, precum si drepturile si indatoririle personalului„, urmand ca „angajarea, efectuarea, justificarea si verificarea cheltuielilor” sa se faca „prin derogare de la legea contabilitatii publice, conform dispozitiunilor din legea fondului pentru cheltuieli in interese superioare de stat„. Se transferau astfel, in sarcina conducerii M.A.I, competente practic nelimitate, cu riscul de a fi pierdute oricand de sub control, in acelasi timp deschizandu-se calea spre nenumarate abuzuri si ilegalitati.

Atributiile cenzorilor proletari

Pentru a deslusi mecanismul de functionare a aparatului de cenzura, voi reda in continuare cele mai importante atributii desfasurate de angajatii acestui serviciu:

– controlarea intregii corespondente externe si interne

– interceptarea, la cererea directiilor operative din Securitate, a trimiterilor postale ale persoanelor urmarite

– cenzura corespondentei externe cu tarile capitaliste, pentru „a evita posibilitatea folosirii acestui mijloc de legatura de catre elementele dusmanoase regimului

– depistarea „manifestelor contrarevolutionare” trimise prin posta, urmarind totodata identificarea autorilor pe baza analizei grafologice

– cenzura prin sondaj a corespondentei interne suspecte (civile si militare).

Cenzura corespondentei interne si externe

In cazul corespondenelor postale interne, cantitatea zilnica de peste 120.000 de scrisori prelucrata in oficiile bucurestene era controlata, in trei schimburi, de un grup operativ de 26 de ofiteri, pentru depistarea persoanelor urmarite de catre directiile operative. Alti 8 lucratori operativi cercetau caracterele pentru depistarea corespondentei particulare a autorilor de manifeste, 4 angajati lucrau la lipitul si dezlipitul scrisorilor supuse cenzurii, iar alti 2 lucratori aveau in grija primirea, predarea si sortarea corespondentei (oficiale si particulare) in relatia cu Posta.

Cenzura se realiza partial la corespondenta civila si militara expediata din Bucuresti (cca 40.000 scrisori/zi), din care erau citite integral aproape 2.700, fiecarui cenzor revenindu-i cam 150 de scrisori. In aprilie 1956, totalul angajatilor in cadrul Serviciului „F” era de 277 peroane, din care 240 de ofiteri, 27 de sergenti si 10 angajati civili. Acestia erau cei care, in viziunea regimului politic care ii angajase, vegheau la respectarea „legalitatii populare”.

De la controlul corespondentei erau exceptate doar trimiterile postale interne sau externe adresate Comitetului Central al P.M.R., Guvernului R.P.R., Prezidiului M.A.N., precum  si membrilor acestora, organelor de partid, sfaturilor populare raionale si redactiilor ziarelor centrale si locale. Mai trebuie remarcat ca orice trimitere postala care se dovedea a fi „daunatoare  si de propaganda dusmanoasa” era confiscata, lucru ce se putea intampla si la cererea oricarui sef de directie.

In privinta corespondentei externe din Romania anilor ’50 trebuie spus ca aceasta era de aproximativ 25.000 de scrisori zilnic. Echipa operativa asigura controlul intregii cantitati de corespondenta, insa numai cea cu Occidentul era si cenzurata, in medie cca. 10.000 bucati / zi, fiecarui cenzor revenindu-i pana la 120 bucati zilnic.

Tipuri de cenzuri

Desi, din toata aceasta analiza a conditiilor politice, iubitorii de istorie postala romaneasca nu pot deduce decat ca intreaga activitate a aparatului comunist de cenzura nu a fost desfasurata „la vedere”, unele corespondente poarta insemnele cenzurarii din motive care nu pot fi pe deplin deslusite. Si daca in cazul circulatiilor militare acest lucru poate parea justificabil, in ceea ce priveste corespondenta civila prezentele sigiliilor caracteristice pot fi interpretate, mai degraba, ca scapari ale unui sistem considerat infailibil de cei ce l-au gandit. In urma descoperirii relativ putinelor piese circulate care poarta insemnele cenzurii dupa 1948, am reusit o impartire a stampilelor in 3 categorii distincte, in functie de tipul corespondentei:

1. Stampile de cenzura pentru corespondenta militara

1.a Stampile patrate ale M.Ap.N., in tus violet, cu inscriptia „MINISTERUL * APĂRĂREI * NAŢIONALE – EXPEDIŢIE” + numarul oficiului de cenzura in centru. Au fost folosite inainte de infiintarea Oficiilor Postale Militare postbelice prin Ordinul Circular Nr. 248454 din 7.X.1948 si in paralel cu functionarea acestora pana in 1952, dar fara ca ambele tipuri de sigilii (postal si militar) sa fie intalnite simultan pe o corespondenta. Cele mai multe au fost descoperite pe carti postale militare circulate in perioada 1948-1949.

Stampila de cenzura patrata "EXPEDITIE" utilizata de M.Ap.N. pe carti postale militare in 1948

Stampila de cenzura patrata „EXPEDITIE” utilizata de M.Ap.N. pe carti postale militare in 1948

Stampila de cenzura patrata "EXPEDITIE" utilizata de M.Ap.N. pe carti postale militare in 1949

Stampila de cenzura patrata „EXPEDITIE” utilizata de M.Ap.N. pe carti postale militare in 1949

1.b Stampile atipice (rotunde sau ovale cu dublu contur) ale M.Ap.N., in tus violet, doar cu inscriptia „EXPEDIŢIE”. Au fost folosite dupa transformarea Inspectoratului General al Armatei pentru Educatie, Cultura si Propaganda, la 5 octombrie 1948, in Directia Superioara Politica a Armatei (D.S.P.A.). Se intalnesc rar pe carti postale militare si carti postale ilustrate emise de D.S.P.A., circulate in perioada 1948-1952.

Stampila de cenzura ovala cu dublu contur "EXPEDITIE", pe carte postala ilustrata emisa de Directia Superioara Politica a Armatei din decembrie 1948

Stampila de cenzura ovala cu dublu contur „EXPEDITIE”, pe carte postala ilustrata emisa de Directia Superioara Politica a Armatei din decembrie 1948

1.c Stampile patrate ale M.Ap.N., in tus rosu sau violet, cu inscriptia „MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE – EXPEDIŢIE” + Stema RSR si nr. oficiu de cenzura in dreapta-lateral. Au fost folosite in corespondenta dintre Unitatile Militare si alte institutii ale statului. Se intalnesc pe intreguri postale / plicuri cu imagini din activitatile militare (fara numar de comanda tipografica) circulate, in mare parte, intre 1985-1989.

Stampila de cenzura a M.Ap.N. pe plic militar (tip intreg postal) circulat in 1985 - tus rosu

Stampila de cenzura a M.Ap.N. pe plic militar (tip intreg postal) circulat in 1985 – tus rosu

Stampila de cenzura a M.Ap.N. pe plic militar (tip intreg postal) circulat in 1986 - tus violet

Stampila de cenzura a M.Ap.N. pe plic militar (tip intreg postal) circulat in 1986 – tus violet

1.d Stampile dreptunghiulare ale M.A.I., in tus violet, cu inscriptia „MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – EXPEDIŢIE (in diagonala) – TRUPE” + numarul oficiului de cenzura in partea de jos. Cele mai multe pot fi intalnite pe carti postale militare circulate in 1949-1952.

1.e Stampile dreptunghiulare ale M.A.I., in tus violet, cu inscriptia „MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – EXPEDIŢIE (in diagonala) – SECRETARIATUL / GENERAL / TRUPE” + numarul oficiului de cenzura in partea de jos. Cele mai multe pot fi intalnite pe carti postale militare circulate in 1949-1952.

Stampila de cenzura dreptunghiulara a M.A.I. "EXPEDITIE TRUPE", pe carte postala militara din 1950

Stampila de cenzura dreptunghiulara a M.A.I. „EXPEDITIE TRUPE”, pe carte postala militara din 1950

2. Stampile de cenzura pentru corespondenta din penitenciare

2.a Lagarul Pitesti: Stampila atipica ovala a Directiunii Generale a Penitenciarelor (D.G.P.), in tus rosu, cu textul „Penitenciarul Corectional / CENSURAT / * Pitesti *„. A fost semnalata o singura data de Dr. Dan Grecu, intalnita pe o carte postala circulata in septembrie 1948. Este singura stampila de cenzura din perioada comunista cunoscuta ca avand inscriptionat pe timp de pace cuvantul „CENZURAT” – Fig. 1.

Cele 4 tipuri de stampile de cenzura din lagarele si inchisorile comuniste romanesti semnalate de cercetatorul Dr. Dan Grecu

Cele 4 tipuri de stampile de cenzura din lagarele si inchisorile comuniste romanesti semnalate de cercetatorul-filatelist Dr. Dan Grecu

 2.b Lagarul Capul Midia / Navodari: Stampila patrata a D.G.P., in tus violet, cu inscriptia „DIRECTIUNEA GENERALA A PENITENCIARELOR – EXPEDITIE” + in mijloc ” Nr. 34″ (numarul oficiului de cenzura corespunzator codului Formatiunii de lucru 0837 de la Canalul Dunare-Marea Neagra). Stampila s-a intalnit pe corespondente trimise din lagar in perioada mai 1952 – martie 1953. – Fig. 2.

2.c Lagarul Peninsula: Stampila patrata a D.G.P., in tus violet, cu inscriptia „DIRECTIUNEA GENERALA A PENITENCIARELOR – EXPEDITIE” + in mijloc ” Nr. 40″ (numarul oficiului de cenzura corespunzator codului Formatiunii de lucru 0841 de la Canalul Dunare-Marea Neagra). Stampila s-a intalnit pe corespondente trimise din lagar in perioada noiembrie 1952 – mai 1953. – Fig. 3.

2.d Lagarul Saligny / Km.4: Stampila patrata a D.G.P., in tus violet, cu inscriptia „DIRECTIUNEA GENERALA A PENITENCIARELOR – EXPEDITIE” + in mijloc ” Nr. 43″ (numarul oficiului de cenzura corespunzator unei subdiviziuni a Formatiunii de lucru Cernavoda de la Canalul Dunare-Marea Neagra). Stampila s-a intalnit pe corespondente trimise din lagar in perioada aprilie 1951 – septembrie 1952. – Fig. 4.

2.e Lagarul Cernavoda: Stampila patrata a D.G.P., in tus violet, cu inscriptia „DIRECTIUNEA GENERALA A PENITENCIARELOR – EXPEDITIE” + in mijloc ” Nr. 41″ (numarul oficiului de cenzura corespunzator Formatiunii de lucru Cernavoda de la Canalul Dunare-Marea Neagra). Stampila s-a intalnit pe corespondente trimise din lagar in perioada noiembrie 1951 – septembrie 1952.

Stampila de cenzura a D.G.P. "EXPEDITIE 41" de la Canalul Dunare Marea Neagra, formatiunea Cernavoda, pe carte postala din 1952

Stampila de cenzura a D.G.P. „EXPEDITIE 41” de la Canalul Dunare Marea Neagra, formatiunea Cernavoda, pe carte postala din 1952

 3. Stampile de cenzura pentru corespondenta externa

3.a Stampila postala rotunda dublu-cerc cu inscriptia „BUC. GARA DE NORD * INCHIDERE EXTERNE*” destinata corespondentelor expediate in exteriorul tarii. Dupa ce continutul scrisorii era verificat de membrii echipei operative din biroul situat separat in Oficiul Postal de la Gara De Nord, se intervenea pentru relipirea plicului, in asa fel incat sa nu fie sesizata violarea corespondentei, dupa care era reintrodus in traseul postal. Stampila se cunoaste a fi fost aplicata pentru o scurta perioada, la inceputul anilor ’50.

Plic expediat in Germania in 1950, cu stampila de cenzura postala "BUC. GARA DE NORD * INCHIDERE EXTERNE"

Plic expediat in Germania in 1950, cu stampila de cenzura postala „BUC. GARA DE NORD * INCHIDERE EXTERNE*”

3.b Stampila postala rotunda dublu-cerc cu inscriptia „GARA DE NORD * DESCHID EXTER*” aplicata corespondentelor externe care soseau in tara. Plicul era atent dezlipit pentru a permite verificarea scrisorii de catre membrii echipei operative a Securitatii, in Oficiul Postal de la Gara De Nord, dupa care plicului i se permitea sau nu revenirea in circuitul postal, in functie de mesajul continut. Stampila se cunoaste a fi fost aplicata in prima jumatate a anilor ’50, pe plicuri sosite din tarile vestice.

Plic sosit din Marea Britanie in 1952, cu stampila de cenzura "GARA DE NORD * DESCHID EXTER*"

Plic sosit din Marea Britanie in 1952, cu stampila de cenzura „GARA DE NORD * DESCHID EXTER*”

Concluzii

Pana in prezent, inafara documentelor M.A.I. declasificate, nu exista probe ale unor stampile postale care sa ateste cenzurarea corespondentei civile interne. Este foarte probabil, totusi, ca ele sa fi existat, dar sa nu fi fost descoperite de filatelisti din cauza unor inscriptii generice banale, concepute in asa fel incat sa nu atraga atentia asupra adevaratului rol pe care il jucau in ilegalitatile comise de echipele operative de Securitate.

Din cauza caracterului militarizat si secret, la care a fost supus acest domeniu fascinant al istoriei noastre postale, urmele sunt inca greu de depistat. Cu toate astea, aparatul de cenzura nu a fost infailibil. Dovada stau corespondentele pe care troneaza sfidator stampilele nefiresti pentru cei 45 de ani de „pace glorioasa” pe care poporul roman i-a indurat. Cenzura corespondentelor postale dupa 1948 este inca o dovada ca tolerarea abuzurilor din partea sistemului, de orice natura ar fi el, nu poate fi decat o eroare in mersul istoriei, iar posibilitatea repetarii unor astfel de episoade anormale ar trebui sa alarmeze fiecare constiinta.

UPDATE:

In data de 7 ianuarie 2013, am fost sesizat de dl. Florin Gherghe despre existenta unor stampile de cenzura a corespondentei civile interne, care vin sa completeze exact acel capitol in care cercetarile personale se impotmolisera, nereusind sa descopere nici o „urma” a Securitatii in acest sens. Prin amabilitatea si contributia sa directa, voi pune in cele ce urmeaza la dispozitia intregii comunitati filatelice imaginile celor doua plicuri care poarta insemnele cenzurarii scrisorilor recomandate interne, circulate in august si septembrie 1948 din Bucuresti spre comuna Satulung din judetul Brasov.

Plic circulat in august 1948 cu stampila de cenzura "BRASOV I * DESCHIDEREA RECOMANDATELOR * CURSA I"

Plic circulat in august 1948 cu stampila de cenzura „BRASOV I * DESCHIDEREA RECOMANDATELOR * CURSA I”, colectia Florin Gherghe

Ambele corespondente au fost cenzurate la sosire, la OP Brasov 1, iar acest lucru este atestat printr-o stampila rotunda cu inscrisul „BRASOV I * DESCHIDEREA RECOMANDATELOR * CURSA I” (cu data in mijloc). In cazul celui de-al doilea plic prezentat, asa cum mi-a transmis dl. Florin Gherghe, este foarte interesanta observatia de mana a oficiantului de la cartare, referitoare la urmele de desfacere a plicului: „Sosit in aceasta stare” (semnatura si contrasemnatura indescifrabile)… Ceea ce elimina orice dubiu asupra faptului ca si corespondenta interna era violata ori de cate ori un agent operativ considera ca se impunea aceasta masura.

Plic circulat in septembrie 1948 cu stampila de cenzura "BRASOV I * DESCHIDEREA RECOMANDATELOR * CURSA I"

Plic circulat in septembrie 1948 cu stampila de cenzura „BRASOV I * DESCHIDEREA RECOMANDATELOR * CURSA I”, colectia Florin Gherghe


NOTA AUTORULUI – La redactarea acestui articol, au fost folosite urmatoarele surse bibliografice:

1. Liviu Taranu „Controlul corespondentei in anii ’50”

2. Prof. Univ. Dr. Cristian Troncota „Serviciile de informatii romanesti in perioada 1948 – 1989”

3. Ing. Calin Marinescu „Posta militara romana 1859-1995 si corespondenta prizonierilor de razboi”

4. Ing. Calin Marinescu „Istoricul postei militare romane”

5. Dr. Dan Grecu „Aspecte privind corespondenta postala a unitatilor de Securitate intre 1949-1952”

6. Ing. Calin Marinescu „Oficiile postale militare romane 1948-1952”

7. Dr. Dan Grecu „Documente postale – marturii ale unui domeniu mai putin cercetat”

8. Dr. Dan Grecu „Lagare de munca in Dobrogea (III) – Canalul Dunare-Marea Neagra”

9. Dr. Dan Grecu – „Cenzura Penitenciarului Pitesti”



6 comentarii

  1. Sorin 70
    Sorin 70
    19/09/2012 at 11:20

    Am in colectie o carte postala emisa inainte de 30.12.1947 si circulata in 1951 la care apare un tip special de cenzura, nu a textului corespondentei ci a cartii postale insasi.
    Din adresa editurii s-a cenzurat, prin acoperire cu o dunga groasa de cerneala violet, numele strazii Carol unde respectiva isi avea sediul la Craiova.
    Pentru oficializarea acestei modificari s-a aplicat tot cu cerneala violet o stampila circulara cu textul : Ministerul Informatiilor – Regionala Craiova.
    Incerc sa va trimit imagini pe e-mail in speranta ca va vor fi de folos.
    Se mai cunosc alte asemenea cazuri ?

  2. Daniel
    19/09/2012 at 12:41

    @Sorin 70: Din 1943 pana prin 1950 au existat si anumite tipuri de cenzuri ale cartilor postale ilustrate, care nu puteau fi comercializate fara stampila Ministerului Informatiilor (Directia Culturala). Acestea verificau compozitia ilustratelor editate (imagine + text tiparit), sigiliul respectiv garantand respectarea legislatiei in vigoare si reprezentand, totodata, un fel de „BT” (bun de tipar) al cliseului. Pe marginea acestei teme, au scris de-a lungul timpului Silviu N. Dragomir, Dan Grecu, Calin Marinescu. Cate ceva despre cenzura cartilor postale ilustrate mai gasesti aici:

    http://www.romaniastamps.com/censur/censorshipww2frame.htm

  3. Gherghe Florin
    Gherghe Florin
    06/01/2013 at 21:35

    „”nu exista probe ale unor stampile postale care sa ateste cenzurarea corespondentei civile interne””

    Am o scrisoare recomandata din 1948 trimisa din localitatea 30 Becembrie catre Barsov cu o astfel de stampila.

  4. Daniel
    06/01/2013 at 22:59

    @Gherghe Florin: Am updatat materialul, multumesc pentru aport si sesizarea extrem de utila in completarea propriilor studii. Va mai astept!

  5. Craciun Laurentiu
    Craciun Laurentiu
    10/07/2016 at 17:16

    Buna ziua,
    Va rog sa-mi lasati o adresa de e-mail unde va pot trimite imagini cu carti postale cenzurate, daca sunteti interesat.
    Cu stima,
    Laurentiu.

  6. Daniel
    06/11/2016 at 19:44

    @Craciun Laurentiu: Cenzurile nu fac obiectul concret al colectiilor mele, ci doar imi permit sa relatez sau sa studiez anumite perioade istorice, evenimente, tipuri de stampile.

Lasă un răspuns

Your message*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Name*
Email*
Url