Salutari din Poiana Stalin!

Categorii:Cartofilie, Filatelie
Daniel

Cand ajung in Poiana, cel mai mult imi place cum ma intampina campurile largi, dezgolite, de pe platourile statiunii. E ca si cum as plonja la nesfarsit in oazele de verdeata care-mi inconjoara privirea. Ma simt ca un rege in Poienile Soarelui, cu o conditie: sa fie soare! De data asta, insa, in 4 din cele 5 zile cat am zabovit acolo, norii josi si ploaia mocaneasca ne-au tocat nervii maruntel, aducandu-mi aminte de o perioada istorica feroce, cu personaje desprinse parca dintr-un montaj de film, cand noir, cand suprarealist: cea in care, peste noapte, faimoasa Poiana Brasov a devenit timp de un deceniu Poiana Stalin.

Schimbarea denumirii localitatii a devenit astfel un mijloc eficient de propaganda a regimului rusofon de la Bucuresti, o noua dovada de slugarnicie in fata „tatucului eliberator”. Si, de parca inlocuirea Brasovului cu Orasul Stalin nu era de ajuns, intre 8 septembrie 1950 si 24 decembrie 1960 Poiana Brasov, fosta a Soarelui, fu mazilita de pe harta Romaniei proletare, la pachet, impreuna cu orasul de la poalele Tampei.

Salutari din... Poiana Stalin!

Salutari din… Poiana Stalin!

Denumirea Brasovului este Orasul Stalin!

Aceasta schingiuire a istoriei vechiului Kronstadt isi are originea intr-o cerere a „oamenilor muncii” din Brasov adresata conducerii tarii, prin care Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman era informat ca: „La initiativa C.F.R.-istilor, noi, oamenii muncii din orasul Brasov am hotarat sa propunem ca numele orasului nostru sa fie schimbat dandu-i-se numele marelui geniu al omenirii muncitoare, scumpului si iubitului prieten al poporului muncitor din tara noastra, invatatorului si eliberatorului nostru – marelui Stalin.”

Raspunsul oficialitatilor nu intarzie sa apara: „Guvernul R.P.R. si Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman au luat hotararea de a sprijini cererea voastra si de a propune Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane sa satisfaca dorinta arzatoare a oamenilor muncii din Brasov, dandu-i acestui oras numele de: Orasul Stalin.

Guvernul Republicii Populare Romane si Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman exprima convingerea ca oamenii muncii din Brasov se vor dovedi la inaltimea cinstei mari de a fi cetateni ai orasului care poarta numele tovarasului Stalin.

1952 - Scrisoare cu antetul Agentiei Valorificari Agricole din Orasul Stalin

1952 – Scrisoare cu antetul Agentiei Valorificari Agricole din Orasul Stalin

1952 - Scrisoare cu antetul Morii Unite Horea, Closca si Crisan din Orasul Stalin

1952 – Scrisoare cu antetul Morii Unite Horea, Closca si Crisan din Orasul Stalin

Orasul Stalin de-a pururi in filatelie…

Datorita filateliei, urmele regimurilor autoritariste sau totalitare din fiecare epoca nu pot disparea nici interzise prin lege. Am avut vreme de 45 de ani exemplul timbrelor „legionare”, al celor „transnistrene” si „basarabene”, al celor care militau pentru spiritul „Fratiei de arme romano-germane”, al marcilor uzuale cu efigia Regelui Mihai I… Ele au „incetat” sa existe vreme de aproape jumatate de veac, cenzura comunista intocmind, inca din 1948, o lista a marcilor postale interzise din motive ideologice, lista care avea sa se mareasca odata cu trecerea in noile etape ale politicii promovate de P.C.R. in anii ’70-’80.

Ca o marturie a tuturor erorilor devenite realitate, pe circulatiile deceniului 6 din secolul trecut stau si acum stampilele oficiilor postale din „Orasul Stalin”.

Primele tipuri de carti postale semiilustrate expediate din Orasul Stalin, intre 1954-1956

Primele tipuri de carti postale semiilustrate expediate din Orasul Stalin, intre 1954-1956

Carti postale semiilustrate expediate din Orasul Stalin intre 1954-1960

Carti postale semiilustrate expediate din Orasul Stalin intre 1954-1960

Studenti si colectionari la intrecere in Poiana Stalin

Intre 28 ianuarie si 4 februarie 1951, Poiana Stalin a fost gazda celei de a 9-a editii a Jocurilor Mondiale Universitare de Iarna, la care au participat studenti sportivi din 22 tari. Cu aceasta ocazie, se da in folosinta un modern hotel al sporturilor si primul teleferic al statiunii, „Poiana-Postavarul”, pe o lungime de 2.150 de metri.

Filatelia romaneasca a nemurit evenimentul sportiv de amploare intr-o serie de 5 timbre, emise la inceputul anului 1951, pentru ca mai apoi sa supratipareasca doua valori (55 Bani/20 Lei si 55 Bani / 31 Lei) imediat dupa aplicarea actului normativ cu privire la reforma monetara din ianuarie 1952. Simultan, a fost lansat si plicul prima zi a emisiunii, iar impatimitii maximafili au putut sa-si confectioneze diferite carti maxime, avand drept suporturi ilustrate sovietice pe care s-a aplicat stampila prima zi.

1951 - Seria de 5 timbre "Jocurile Mondiale Universitare de Iarna"

1951 – Seria de 5 timbre „Jocurile Mondiale Universitare de Iarna” 

1952 - Seria de 2 timbre supratiparite "Jocurile Mondiale Universitare de Iarna"

1952 – Seria de 2 timbre supratiparite „Jocurile Mondiale Universitare de Iarna”

1951 - Plic prima zi (FDC) cu seria de timbre "Jocurile Mondiale Universitare de Iarna"

1951 – Plic prima zi (FDC) cu seria de timbre „Jocurile Mondiale Universitare de Iarna” 

1951 - Carte maxima cu stampila prima zi a emisiunii "Jocurile Mondiale Universitare de Iarna - Poiana Stalin"

1951 – Carte maxima cu stampila prima zi a emisiunii „Jocurile Mondiale Universitare de Iarna – Poiana Stalin”

Insignele si cartea postala de promovare a competitiei

Jocurile Mondiale Universitare de Iarna din Poiana Stalin au reprezentat un prilej de incantare si pentru colectionarii de insigne, dar si pentru cartofili. Cu aceasta ocazie a fost tiparita, sub egida Uniunii Internationale a Studentilor, o ilustrata care reprezenta, in miniatura, afisul de promovare al intrecerii sportive studentesti.

1951 - Insignele Jocurilor Mondiale Universitare de Iarna din Poiana Stalin

1951 – Insignele Jocurilor Mondiale Universitare de Iarna din Poiana Stalin 

Carte postala ilustrata promovand Jocurile Mondiale Universitare de Iarna 1951 din Poiana Stalin

Carte postala ilustrata promovand Jocurile Mondiale Universitare de Iarna 1951 din Poiana Stalin

Vigneta de bagaje „Hotel Poiana Stalin”

Tot in 1951, odata cu darea in folosinta a modernului hotel al sporturilor, denumit initial „Hotel Poiana Stalin”, iar mai apoi „Hotel Turistic”, Oficiul National de Turism (ONT) „Carpati” a tiparit si o vigneta pentru bagajele turistilor, numai buna in incercarea de a promova statiunea, primul teleferic si partia de schi abia inaugurate.

"Hotel Poiana Stalin" - Vigneta turistica pentru bagaje, tiparita de ONT Carpati la inceputul anilor 50

„Hotel Poiana Stalin” – Vigneta turistica pentru bagaje, tiparita de ONT Carpati la inceputul anilor 50

 Ilustrate din Poiana Stalin

In primii ani dupa inaugurarea statiunii turistice de iarna rebranduite, au fost tiparite cateva zeci de tipuri de vederi, reprezentand cadre noi sau clisee reeditate cu principalele atractii din „Poiana Stalin”. Am ales 14 dintre ele, pe care le consider semnificative pentru acea epoca.

Vederi din anii '50 din Poiana Stalin - Case de odihna

Vederi din anii ’50 din Poiana Stalin – Case de odihna 

Vederi din anii '50 din Poiana Stalin - Cabane

Vederi din anii ’50 din Poiana Stalin – Cabane 

Vederi din anii '50 din Poiana Stalin - Hotelul Turistic

Vederi din anii ’50 din Poiana Stalin – Hotelul Turistic 

Vedere din anii '50 din Poiana Stalin - Drumul spre Poiana

Vedere din anii ’50 din Poiana Stalin – Drumul spre Poiana

Vedere din anii '50 din Poiana Stalin - Helesteul

Vedere din anii ’50 din Poiana Stalin – Helesteul

Vedere din anii '50 din Poiana Stalin - Telefericul

Vedere din anii ’50 din Poiana Stalin – Telefericul

Vedere multipla din Poiana Stalin, anii '50

Vedere multipla din Poiana Stalin, anii ’50

Vedere din anii '50 din Poiana Stalin - Schiori

Vedere din anii ’50 din Poiana Stalin – Schiori

Primele intreguri postale din noua Poiana Brasov

Dupa revenirea la denumirea initiala, in prima zi de Craciun a lui 1960, din tenebroasa titulatura adoptata  de Partidul Muncitoresc Roman cu 10 ani in urma, filatelistii romani au avut un prim motiv de bucurie prin aparitia  a doua intreguri cu marca fixa (carte postala si plic) in luna aprilie a anului 1964. Poiana Brasov a mai fost reprezentata si pe cateva marci postale din 1964, 1971, 1978 sau 1995, in cadrul unor emisiuni filatelice dedicate statiunilor turistice romanesti.

Carte postala cu marca fixa de 30 Bani, emisa in 1964 si circulata in 1965, ilustrand "Hotelul Turistic" din Poiana Brasov

Carte postala cu marca fixa de 30 Bani, emisa in 1964 si circulata in 1965, ilustrand „Hotelul Turistic” din Poiana Brasov

Plic cu marca fixa de 55 Bani, emis in 1964 si circulat in 1965, ilustrand "Hotelul Turistic" din Poiana Brasov

Plic cu marca fixa de 55 Bani, emis in 1964 si circulat in 1965, ilustrand „Hotelul Turistic” din Poiana Brasov

Filmari pe partiile de schi din Poiana Soarelui

In anul 1963, factorii de decizie din cadrul Centrului de productie cinematografica Buftea dadeau unda verde inceperii filmarilor la productia muzicala „Dragoste la zero grade”. Geo Saizescu, pe atunci un tanar regizor,  transpune o poveste de dragoste pe marile ecrane, in care Oana, o tanara talentata si, bineinteles, apreciata in uzina, este trimisa la Poiana Brasov la un concurs de schi. Acolo il intalneste pe Andrei, un tehnician TV, venit sa monteze un releu. El se indragosteste la prima vedere, dar Oana nu pare interesata si-l respinge. Insistentele lui Andrei duc la tot felul de intamplari, in care protagonistul rataceste aparatul cu care lucra iar campioana pierde concursul.

Totusi, dragostea prinde aripi intr-un frumos decor de iarna, imortalizat pe pelicula presarata cu melodii compuse de George Grigoriu si avandu-i in rolurile principale pe Coca Andronescu, Iurie Darie, Dem Radulescu si Sebastian Papaiani. Mai jos, colectionarii de suveniruri cinematografice pot vedea afisul original al filmului, tiparit in cca. 100 de exemplare si distribuit de Directia Retelei Cinematografice si a Difuzarii Filmelor incepand cu anul 1964.

Afisul filmului "Dragoste la zero grade",lansat in 1964, turnat in Poiana Brasov

Afisul filmului „Dragoste la zero grade”,lansat in 1964, turnat in Poiana Brasov

Posta repede ca gandu’

Pentru prima data de cand sunt filatelist, am tinut mortis sa-mi autoadresez o ilustrata din Poiana Brasov, pentru intetirea focului viu al amintirilor, care se vor abate peste noi la ceasul varstnicei intelepciuni. Am expediat-o vineri, spre pranz, de la stingherul Oficiu Postal din statiune, impreuna cu Doamna inimii mele si… ce sa vezi? Luni, cand am ajuns la Roman, era in cutia postala, cu toate ca programul Postei Romane mentioneaza sambata si duminica drept zile libere. Daca nu ma credeti, va arat dovada…

Vedere din Poiana Brasov, autoadresata in 2012

Vedere din Poiana Brasov, autoadresata in 2012


4 comentarii

  1. Dragos Vartejanu
    21/08/2012 at 09:21

    Excelent articol, mi-a placut mult. Cred ca ai o colectie extrem de valoroasa – si ma refer si la afise, insigne, etc. Ai ilustrat o istorie de cateva decenii aproape complet (mai putin anii 70-90). Inca o data felicitari

  2. Daniel
    21/08/2012 at 10:01

    @Dragos Vartejanu: Pentru orice impatimit colectionar, valoarea sentimentala (citeste spirituala) o depaseste cu mult pe cea materiala, e dovedit de mult. Sunt mandru de tot ceea ce „adun” de-a lungul anilor, in primul rand cunostinte, pentru a le reda cat mai fidel celor care nu permit absurdului prezent sa anihileze istoria. Daca argumentele mai sunt si ilustrate, atunci cu atat mai bine pentru cei simt nevoia nestapanita de a-si clati ochii din cand in cand, in loc sa-i tina inchisi pentru totdeauna…

    Multumesc pentru apreciere, esti binevenit oricand in „peregrinarile” mele filatelico-istorice. Voi adauga si link-ul catre blogul tau, pentru ca, din cate am observat, suntem pe aceeasi lungime de unda in privinta incapatanarii de „a nu uita”.

  3. Calin
    05/01/2013 at 21:54

    Felicitari pentru blog.
    Eu am inceput sa postez doar ceea ce as oferi intr-un eventual schimb. Daca vreodata gasesti ceva util…cu cea mai mare placere 🙂

  4. Arbos
    Arbos
    16/09/2017 at 18:40

    Ar merita amintită și ironia pădurii de pe Tâmpa care, după lepădarea de Stalin, a continuat să-i arate numele până spre anii 70. Două vederi cu hotelul Carpați și literele palide din fundal sunt martore.

Lasă un răspuns

Your message*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Name*
Email*
Url