Stampila ruseasca pe un intreg postal romanesc circulat in Basarabia la 1918

Categorii:Filatelie
Daniel

Fac o mica pauza in activitatea de uzura, privind postarea de licitatii pe kolector.net, si incep sa revin la un curs firesc al lucrurilor. Descoperirile filatelice nu inceteaza, indiferent de ceea ce ne ocupa timpul intr-o proportie covarsitoare, acesta fiind aspectul care m-a fascinat de la inceputul activitatii mele de colectionar. Sa nu va inchipuiti ca-n lunile astea, in care am „tacut” pe blog, nu am gasit piese interesante, unele chiar inedite, carora le-am dedicat foldere peste foldere, toate „in pregatire”. A venit vremea sa mai insir din ele, pentru toti iubitorii filateliei romane.

Cea mai noua descoperire se refera la un intreg postal de 10 Bani albastru, cu marca fixă ce infatiseaza un vultur si monograma regelui Ferdinand, tiparit in perioada in care Guvernul s-a refugiat la Iasi (1917-1918) si circulat in iulie 1918 pe teritoriul Basarabiei, devenita din 9 aprilie parte integranta a Romaniei Mari.

Intreg postal romanesc circulat din Bender (Tighina) la Akkerman (Cetatea Alba), in iulie 1918 cu stampila ruseasca

Intreg postal romanesc circulat din Bender (Tighina) la Akkerman (Cetatea Alba), in iulie 1918 cu stampila ruseasca

Stampila ruseasca pe o circulatie romaneasca

In materialul aparut in revista „Filatelia” nr.3/1993, ing. Calin Marinescu afirma ca „deschiderea serviciului postal in Basarabia a a avut loc in data de 1 iulie 1918″, citand ca sursa <Insemnari din timpul Unirii Basarabiei> din „Revista P.T.T.” nr.1/1927. Peste un an, dr. Dan Grecu publica in aceeasi revista a F.F.R. articolul „Aspecte privind introducerea stampilelor postale romanesti in Basarabia” („Filatelia”, nr.7-8/1994), prin care incerca o delimitare a perioadelor de functionare a serviciului postal basarabean inainte si dupa Marea Unire.

Conform acestui din urma material, „se pot delimita mai multe etape in istoria postala a perioadei de tranzitie din Basarabia:

1. De la intrarea Armatei Romane pana la Unire (ianuarie-aprilie 1918)

2. De la Unire pana la infiintarea Serviciului Postal Roman (aprilie-iunie 1918)

3. Dupa 1 iulie 1918

Deoarece piesa expusa azi spre studiu are ca data inscrisa de catre expeditor pe revers 9 iulie 1918, iar pe stampila se poate deslusi dupa o cercetare atenta „БЕНДЕРЫ 10.7.18”, reusim sa tragem o prima concluzie: data situeaza intregul postal circulat in cea de-a treia categorie. Conform spuselor dr. Dan Grecu, „Aceasta data (N.B. 1 iulie) marcheaza redeschidera (sau preluarea?) oficiilor postale sub administratia romaneasca. De acum incolo toata corespondenta (inclusiv cea militara) va trece prin aceste oficii, fiind in general stampilata aici la expediere. Initial, oficiile au folosit vechile stampile rusesti (reactivate sau doar preluate?), acestea fiind ulterior inlocuite cu noile stampile romanesti„.

Chiar daca necunoscutele expuse de autor persista si in prezent, la mai bine de 17 ani de la acele intrebari, consider ca putinele circulatii romanesti pe teritoriul Basarabiei, care au supravietuit perioadei imediat urmatoare deschiderii Serviciului Postal Roman, merita studiate cu atentie, in principal din cauza extremei raritati. In plus, folosirea stampilelor serviciului postal civil rusesc pe intreguri postale sau piese cu francaturi romanesti reprezinta o nota discordanta, chiar usor confuza, a istoriei noastre postale.

Harta Romaniei Mari la 1918 - detaliu Tighina-Cetatea Alba

Harta Romaniei Mari la 1918 - detaliu Tighina-Cetatea Alba

Prin Basarabia, de la Bender la Akkerman

 In momentul descoperirii intregului postal, intr-o sumedenie de alte circulatii aruncate claie peste gramada, am fost intrigat de localitatea de destinatie: Akerman. N-aveam habar de un oras cu numele asta. Am incercat mai intai sa deslusesc din scrisul intins pe ambele fete care este locul expedierii, stampila nepermitandu-mi sa inteleg, in fuga, despre ce este vorba. Ajuns acasa, mi-am scos lupele si am inceput sa-i „descos” istoria, pas cu pas. Mai intai am inteles ca intregul fusese trimis din Bender, alta localitate necunoscuta mie. Apoi, am realizat ca ultimele semne lizibile din stemplul folosit erau caractere chirilice. Asa am avut revelatia. Am inceput cautarile pe Google (sa traiasca!) si nu m-am oprit din citit vreo doua ore jumate.

Zemstvele rusesti

Prin legea de instituire a zemstvelor (1869-1870), tarul Alexandru II introducea autonomia comunala, judeteana si provinciala in Rusia. Fiecare oras, judet si gubernie obtineau drept deplin de a alege consilii comunale, judetene si provinciale, in a caror componenta intrau laolalta nobili, targoveti si tarani. In competenta zemstvelor intrau chestiuni referitoare la gospodarirea locala, posta, serviciul sanitar etc. Sediul zemstvelor se afla in capitalele tinuturilor sau ale provinciilor.

Parintele Baltatescu si Col.(r) Stepanov

In luna noiembrie 1916, Zemstva din Bender primea spre examinare demersul initiat de A. Baltatesco si redat in ziarul local de fostul ofiter E. Stepanov. Fiind de acord cu punctul de vedere al d-lui  Stepanov, zemstva municipala se adreseaza celei  de-a 48 adunari ordinare a zemstvei din Bender, cu rugamintea ca, in cazul acceptarii  ideii  intoarcerii  orasului Bender la numele de odinioara, Teaghini ori Tighina, sa autorizeze  zemstva municipala pentru a face un demers in acest sens.

Bender= Tighina

Peste scurt timp, la 3 decembrie, acelasi ziar comunica stiri despre mersul  lucrarilor celei de-a 48-a adunari ordinare a zemstvei din Bender, in cadrul  careia presedintele adunarii a mentionat: „Eu sunt de acord ca e timpul sa ne  dezicem de denumirile turcesti. Chestiunea, cred eu, e destul de clara, de aceea propun ca aceasta sa fie pusa la vot.” Prin vot deschis, adunarea a aprobat  „chestiunea referitoare la facerea unui demers privind schimbarea denumirii orasului”. Demersul respectiv se pastreaza in prezent la Arhiva Nationala a Republicii Moldova (dosarul Nr. 282 вшт 1917) si e intitulat astfel: „Dosarul Institutiei guberniale din Basarabia in chestiuni de zemstva. Demersul  Zemstvei  municipale a judetului Bender referitor la inapoierea orasului Bender a numelui  de candva „Teaghin” sau „Teghina”. Inceput la 28 ianuarie si incheiat la 5 martie 1917”.

Cu toate acestea, propunerea facuta de zemstva s-a pierdut in invalmaseala tulburelor evenimente din 1917, si numai dupa 1918 orasul si-a recapatat stravechea denumire Tighina.

Akkerman= Cetatea Alba

Amplasata la gura de varsare a raului Nistru in Marea Neagra, intr-un loc de importanta strategica evidenta, Cetatea Alba a fost atestata arheologic inca din antichitate. Astazi, Cetatea Alba este un oras in raionul omonim al regiunii istorice Bugeac, din Ucraina (titulatura actuala fiind in ucraineana Білгород-Дністровський / Bilhorod-Dnistrovschi).

Sursele medievale mentionau asezarea, aproape fara exceptie, cu denumiri precum: Albi Castri, Citta Alba, Belgorod, Bolgrad, Alba Iulia etc, toate insemnand in traducere „Cetatea Alba”. Din timpul ocupatiei turcesti, intervenita in 1484, localitatea s-a numit Akkerman. Din 1918, dupa Marea Unire, orasul a recapatat denumirea romaneasca istorica Cetatea Alba.

Caile de transport intre Bender si Akkerman

In 1917, pe caile ferate basarabene circulau 29 de locomotive, mult prea putine pentru a fi suficiente in asigurarea unui tren de fiecare linie. Cel mai bun tronson era linia Ungheni-Chisinau, pe care se putea circula cu maxim 30 km/h, si numai unele trenuri speciale se apropiau de 40 km/h.

La data de 9 aprilie 1918, „Sfatul Tarii”, intrunit la Chisinau, prin vointa liber exprimata a majoritatii populatiei, decide, in unanimitate, unirea Basarabiei cu tara-mama Romania. Prin decretul regelui Ferdinand I, nr. 842 din 22 aprilie 1918, este consfintita unirea Basarabiei cu Romania. Astfel, Caile ferate din Basarabia trec in administrarea Directiei Generale a Cailor Ferate Romane – regionala Iasi.

Din marturiile contemporanilor, mai aflam ca „Bender e capitala judetului cu acelasi nume si e asezat pe malul drept al Nistrului, la vreo 80 km de Akerman (N.B. in realitate 112 km). O cale de comunicatie excelenta este Nistrul, care este in buna parte navigabil.

Asadar, distanta dintre cele doua localitati putea fi strabatuta in cateva ore, indiferent de calea de transport prin care nou infiintatul Serviciu Postal Roman alegea sa transmita corespondenta civila dincolo de Prut.

Textul de pe reversul intregului postal romanesc, circulat in iulie 1918 in Basarabia, de la Bender (Tighina) la Akkerman (Cetatea Alba)

Textul de pe reversul intregului postal romanesc, circulat in iulie 1918 in Basarabia, de la Bender (Tighina) la Akkerman (Cetatea Alba)

O corespondenta intre romani detasati in Basarabia anului 1918

Chiar daca trecusera 10 zile de cand Directiunea Generala a P.T.T. deschisese Serviciul Postal pe teritoriul noii provincii romanesti – Basarabia, corespondentele continuau sa fie expediate de oficiul postal din Tighina cu insemnele chirilice ale fostelor stampile rusesti. Personal, nu inteleg cum, in cele 3 luni de la proclamarea Unirii, D.G.P.T.T. nu a reusit sa comande si sa dispuna inlocuirea stampilelor rusesti cu cele romanesti in toate oficiile basarabene. Mai mult, va mai trece o luna pana la prima consemnare a intrebuintarii noilor stampile in Basarabia (la 8 august 1918, la oficiul din Balti).

Cu toate nelamuririle pe care cartea postala prezentata este nevoita sa le tolereze pana la descoperirea unor documente care sa mentioneze modalitatea prin care circulatiile romanesti au putut fi expediate in perioada 1 iulie – 8 august 1918, fiind anulate de stempluri rusesti sau chiar neobliterate, deliciul descoperirii in cazul de fata il constituie textul dintre doi romani aflati la datorie in Basarabia: locotenentul C. Policescu, ca expeditor, si Ajutorul de Prefect Costica Popescu, destinatarul misivei.

Draga Hidalgo,

Scrisorela ta, pe langa marea placere ce mi-a facut, a fost si surpriza, la inceput nu-mi venea sa cred. Cum tu la Ackerman? Pe urma dupa ce am citit adresa m-am lamurit… Imi pare grozav de bine ca esti aproape de mine si la prima ocazie am grija sa te vizitez, mai ales ca am vaporul gratis. Dar imi pare rau pe tine deoarece la trecere spre Ackerman n-ai venit macar o ora pe la mine. Eu o duc bine atat cu serviciul cat si-n oras, mai ales in oras, de cand am venit aici la Bender m-am facut Pasa, asa de multe am… Oricand ai ocazie, vino, mi-ai face mare placere. Al tau ca frate, Culita Policescu„.

In loc de concluzie

Cartea postala poarta urmele cenzurii de mana a ofiterului responsabil din cadrul Batalionului 3 Vanatori, stationat in zona Tighina inca de la inceputul anului, unitate din cadrul careia expeditorul facea parte. La sfarsitul lunii ianuarie 1918, batalionul a fost trimis in Basarabia unde, pana la sfarsitul lunii iunie, „a contribuit la curatarea Basarabiei de trupe bolsevice rusesti si ucrainiene„.

Singura certitudine pe care aceasta corespondenta o aduce este cea a neintroducerii stampilelor romanesti la oficiul din Tighina pana in data de 10 iulie 1918, cu toate ca Serviciul Postal Roman isi incepuse activitatea din prima zi a aceleiasi luni. Altfel spus, la toate enigmaticele circulatii romano-rusesti, expediate sau primite intre ianuarie-august 1918 pe teritoriul Basarabiei, descoperite si mentionate pana in prezent de cercetatorii romani si straini, se mai adauga una.

Bibliografie:

1. Dan-Simion Grecu – „1916-1919: Renaşterea Românescă, de la dezastru la împlinirea naţională” (sau Istoria văzută prin corespondenţe poştale)

2. Dan Grecu – „Aspecte privind introducerea stampilelor postale romanesti in Basarabia” (revista „Filatelia” nr. 7-8/1994)

3. Calin Marinescu – „Serviciul Postal Roman in Basarabia” (revista „Filatelia” nr. 3/1993)

4. Mircea Rusnac – „Basarabia sub stăpânirea rusească (1812-1914)

5. Victor Tibrigan – „Ofensiva pentru eliberarea centrului şi sudului Basarabiei

6. Maria Botnaru – „Sa ne cunoastem radacinile: Tighina” (Revista „Cugetul” nr.5-6/1991)

7. Col.(r) Constantin Chiper – „Veterani in slujba patriei” (vol.I, 2005)