Marturie din Gulagul romanesc: ministrul Petre-Toma Ghitulescu in Colonia aurifera Brad

Categorii:Documente, Filatelie
Daniel

Urmele marsaviilor nu se sterg niciodata. Impostorii devin, mai devreme sau mai tarziu, din acuzatori acuzati, intr-un proces neoficial al comunismului care continua sa adune marturiile acelor vremuri salbatice. Istoria postala reprezinta, dupa fondul arhivistic al fostei Securitati, cel mai important element de deconspirare a nelegiuirilor comise de tortionarii regimului bolsevic. Cu ajutorul scrisorilor si al cartilor postale expediate din penitenciare, din lagare si din fostele colonii de munca fortata, se poate reconstitui, pas cu pas, imaginea reala a sistemului concentrationar romanesc.

Azi reusesc sa mai deschid o fereastra spre sufletele ingenuncheate, dar niciodata infrante, ale fostilor condamnati politici. Marturia ii apartine fostului Ministru Subsecretar de Stat Petre-Toma Ghitulescu, expeditorul unei carti postale din Colonia aurifera din Brad, acolo unde se afla inchis de aproape 9 luni. Cunoscuta sub denumirea Formatiunea M.A.I. 0972, Mina de Aur de la Brad a constituit una din cele mai strategice colonii de munca fortata din anii ’50. Extragerea si prelucrarea zacamintelor aurifere din zona constituiau principalul motiv pentru care activistii de frunte ai Partidului Muncitoresc Roman ii acordau o atentie sporita, de aceasta exploatare depinzand, in cea mai mare parte, rezervele Statului Popular.

Harta Gulagului romanesc - inchisorile politice intre 1945-1989 / reconstituire de Iuliana Barnea, din cadrul Institutului de Arheologie Bucuresti

Harta Gulagului romanesc - inchisorile politice intre 1945-1989 / reconstituire de Iuliana Barnea, din cadrul Institutului de Arheologie Bucuresti

Petre-Toma Ghitulescu – Scurta biografie a geologului specialist

Nascut la 19 iunie 1902, la Giurgiu, de profesie inginer de mine, Petre-Toma Ghitulescu a fost in perioada interbelica administrator delegat al societatii miniere „Mica”, precum si director general al Societatii franceze de mine de aur din Transilvania. In timpul regimului politic al maresalului Ion Antonescu a indeplinit functia de Subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Nationale pentru Aprovizionare (intre 4 aprilie-26 mai 1941), in Guvernarea „Antonescu 3”.

Desi nu putea fi acuzat ca servise regimul maresalului Ion Antonescu, fiind in functie mai putin de 60 de zile si inlocuit pentru ca isi inaintase demisia, dupa instaurarea regimului comunist, Securitatea a desfasurat o ampla actiune impotriva sa. In 1949, fostul ministru subsecretar de stat a fost condamnat, in lipsa, la cinci ani de inchisoare si zece ani de degradare civila, in urma unui simulacru de proces intentat de vestitul Tribunal al Poporului, confiscandu-i-se si toata averea.

A fost arestat, in cele din urma, in luna mai 1950 si condamnat la munca silnica pe viata, la 20 octombrie 1950. A trecut mai intai prin penitenciarele Jilava, Pitesti si Aiud, stabilindu-i-se apoi domiciliu fortat la Brad, unde a lucrat la exploatarile aurifere din zona, ca unul din cei mai cunoscuti specialisti in domeniu.

1957, Septembrie - CP expediata din Colonia de munca fortata de la Brad de Petre Toma Ghitulescu, fost ministru in guvernul Antonescu

1957, Septembrie - CP expediata din Colonia de munca fortata de la Brad de Petre Toma Ghitulescu, fost ministru in guvernul Antonescu

Randuri din Colonia de munca fortata de la Brad

Spre sfarsitul lunii septembrie 1957, cand Petre-Toma Ghitulescu scria aceste randuri pentru cele doua fete ale sale, fostul ministru implinise 7 ani fara o luna de cand fusese incarcerat. Chiar daca malaxorul celor mai crunte inchisori comuniste ii macinasera sufletul si ii subrezisera sanatatea, nimic din toate aceste suferinte nu transpare in textul asternut pentru copilele sale. Era urmarea primei revederi de care se bucurase, la vorbitor, in aceasta lunga perioada.

25 Septembrie 1957

Iubite fiice ale mele, regasirea m-a emotionat puternic. Sunt fericit ca v-am vazut si ca in locul imaginilor de demult am vii icoane reale. Sunteti minunate amandoua si sunt mandru de voi. Stiti ce vreti si aveti deja multa personalitate. Daca veti naviga cu multa cumintenie si stapanire de sine, viata voastra va fi rodnica si frumoasa. Ioana, mai ai un ragaz pentru hotarari mari, dar tu Ana Maria esti la rascruce.

In ce priveste studiile, cred ca te va atrage mai mult geologia decat exploatarea. In prima, imaginatia creatoare joaca un rol covarsitor. Te-ai putea specializa in microscopie (roci si minereuri) si alte metode moderne de identificare (Roentgen, electronice) cu perspective de studii foarte interesante pe teren si in laborator. Exploatarea implica o munca fizica extrem de grea si ingrata iar ¾ din activitate este rutina si administratie. Aceasta este parerea mea. Succesul in cariera depinde de aptitudini, de inclinare si de pasiunea cu care o iubesti. De aceea intreaba pe multi, dar hotaraste cu inima impacata.

Daca esti de acord cu sugestia mea, roaga pe mama ta sa vorbeasca cu domnii Macovei, Petrulian si Codarcea s.a. sa te transfere la Geologia Miniera. Daca crezi ca poti face fata, ar fi util sa urmezi si Economia Miniera, eventual mai tarziu. Ti-am vorbit de o colaborare. Rog copiaza din literatura ce-ti va indica Mironel definitia zacamantului minier, dupa cat mai multi autori; ma gandesc ca este nevoie de o noua definire. Banii nu au plecat inca, dar starui.

Multumesc din inima fiecarora care au contribuit la minunatul pachet. Rog pe Titi sa nu aduca nimic, caci am tot ce-mi trebuie. Bronsita mea a cedat imediat cu Dicilina. Aceasta este cp pentru octombrie si astept raspunsul vostru despre toti si despre toate. Omagii si cele mai bune urari pentru Lilly. Am primit ultima scrisoare de la Titi, multumesc lui Ica – Mironel pentru carte si lista. Multe imbratisari tuturor, iar pe voi va sarut cu mult drag si dor. Urmatoarea cp in noiembrie. Petre

P.S.: Poeziile mi-au placut mult. Mergi pe linia inspiratiei!

Textul CP expediate de Petre Toma Ghitulescu din Penitenciarul de la Brad, in septembrie 1957

Textul CP expediate de Petre Toma Ghitulescu din Penitenciarul de la Brad, in septembrie 1957

Tradarea unui spion francez= condamnarea unui ministru roman

In perioada de dinaintea condamnarii sale de catre autoritatile comuniste, Petre-Toma Ghitulescu a intrat in contact cu unul din atasatii militari si aeronautici ai Legatiei Franceze la Bucuresti, pe numele sau Serge-Henri Parisot, in incercarea disperata de a fugi din tara. Desi la prima intalnire a afirmat ca este grabit, Parisot s-a aratat miscat de suferintele geologului, si i-a promis acestuia ca o sa-l mai vada. Petre Ghitulescu spera ca numai cei pentru care lucrase in trecut, cand se aflase la conducerea Societatii franceze de mine de aur din Transilvania, mai puteau sa-l ajute sa fuga din tara. In cadrul intalnirilor care au urmat, fostul ministru i-a facut „atasatului” un tablou al situatiei industriei extractive in perioada interbelica si a posibilitatilor de dezvoltare dupa nationalizare, fapt de care geologul se arata foarte sceptic.

In ianuarie 1949, relatiile cu Ghitulescu au intrat, oarecum, in impas. Parisot i-a explicat geologului ca satisfacerea cererii sale pentru fuga din tara era practic imposibila. A continuat, totusi, sa tina legatura cu acesta printr-un intermediar, dupa ce subsecretarul de stat roman a fost nevoit sa fuga la Cluj, in incercarea de a i se pierde urma. Tot atunci, supravegherea mai indeaproape a atasatului a dus  si la aflarea identitatii interlocutorilor sai, astfel ca, Petre-Toma Ghitulescu, lipsit de posibilitatea comunicarii cu exteriorul, a fost arestat la 10 iunie 1950. Sentinta, data publicitatii la 24 octombrie 1950, il condamna pe fostul ministru din perioada ultimei guvernari antonesciene la munca silnica pe viata.

In urma arestarilor si supravegherilor Securitatii, spionul francez Serge-Henri Parisot a fost expulzat, parasind definitiv teritoriul R.P.R. in noaptea de 2 noiembrie 1950. Se spune ca, la citirea sentintei publicate in presa, la 25 octombrie 1950, firea insensibila de militar a lui Parisot a iesit la iveala, acesta declarand sec: „Ce sa-i faci, asa-i razboiul. In lupta sunt si morti”.

Fisele matricole penale ale detinutului politic Petre-Toma Ghitulescu

Din octombrie 1950 si pana in octombrie 1959, cand a fost gratiat, specialistul in geologie Petre-Toma Ghitulescu a fost detinut politic in 4 inchisori comuniste. Acest lucru poate fi observat din cele doua fise matricole penale, care se afla in Arhiva CNSAS.

La baza eliberarii sale, sta Decretul Prezidiului M.A.N. nr. 39/6 februarie 1959, unde se specifica urmatoarele: „numitul a recunoscut, prin declaratia data in fata organelor de ancheta, faptele savarsite, declaratie pe care a mentinut-o aproape in intregime la interogatoriul luat in fata instantei, cu mentiunea ca nu a avut cunostinta ca lucreaza pentru spionajul francez”.

De fapt, regimul avea nevoie de pregatirea unuia din cei mai mari specialisti in geologie subterana, care, din 1956, lucra in domeniul sectorului aurifer din cadrul M.A.I.. In acest fel, regimul comunist recunostea indirect ca scopul pentru care „montase” acest proces tinea de atingerea unor obiective de natura ideologica, si nu de gravitatea faptelor acuzatului.

La putin timp dupa gratiere, Petre-Toma Ghitulescu – fostul Ministru Subsecretar de Stat in cadrul Guvernarii „Antonescu 3” – s-a stins, grav bolnav de plamani. Anii de carcera isi aratasera ultimii colti…

P.S.: In 1997, procurorul general al Romaniei a promovat recurs in anulare impotriva sentintei pronuntate in 1949 impotriva fostului ministru al lui Antonescu. In 1998, Curtea Suprema de Justitie l-a reabilitat pe Petre-Toma Ghitulescu si a dispus restituirea averii confiscate.

Petre-Toma Ghitulescu - Fisa matricola penala din inchisorile comuniste (1)

Petre-Toma Ghitulescu - Fisa matricola penala din inchisorile comuniste (1)

Petre-Toma Ghitulescu - Fisa matricola penala din inchisorile comuniste (2)

Petre-Toma Ghitulescu - Fisa matricola penala din inchisorile comuniste (2)

Petre-Toma Ghitulescu - Fisa matricola penala din inchisorile comuniste (3)

Petre-Toma Ghitulescu - Fisa matricola penala din inchisorile comuniste (3)

Petre-Toma Ghitulescu - Fisa matricola penala din inchisorile comuniste (4)

Petre-Toma Ghitulescu - Fisa matricola penala din inchisorile comuniste (4)

 Bibliografie:

1. Alina Ilinca, Liviu Marius Bejenaru – „Aventurile unui atasat militar francez in Romania populara”

2. Mihai Pelin – „Legatia Frantei sub asediul regimului comunist”

3. http://www.cnsas.ro/

4. http://www.evz.ro/detalii/stiri/sri-refuza-retrocedarea-unei-vile-din-poiana-brasov-674580.html

6 comentarii

  1. Cristian Lisandru
    26/09/2011 at 09:36

    O incursiune în istoria neagră a acestei ţări… Bine realizată, spre aducere aminte. Dacă uităm ceea ce s-a întâmplat, suntem condamnaţi să repetăm toate greşelile trecutului…
    Gânduri bune la început de săptămână!

  2. Daniel
    Daniel
    26/09/2011 at 10:52

    @Cristian: De o buna bucata de vreme am senzatia ca au inceput sa se repete. Sper, insa, sa fie doar o senzatie…

  3. beatrice popovici nascuta ionescu
    beatrice popovici nascuta ionescu
    02/06/2012 at 19:59

    Sint fiica lui Constantin Ionescu acuzat in 1949 ca l-a gazduit pe varul sau Toma Petre Ghitulescu,la 10 ani temnita grea si confiscarea averii. In urma schingiuirilor a murit in 1950 in inchisoarea de la Gherla. Ma puteti indruma :unde sice demersuri pot intreprinde pentru reabilitarea tatalui meu. Impreuna cu singura mea sora traim din 1976 in Germania. Multumesc in avans.B.Popovici
    s

  4. Daniel
    04/06/2012 at 17:06

    @beatrice popovici: Va puteti adresa Avocatului Poporului, pe linkul: http://www.avp.ro/

    si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe linkul: http://www.scj.ro/

    Urari de bine din tara si va tin pumnii in demersurile pe care vreti sa le faceti.

  5. Radu pitulea
    Radu pitulea
    14/09/2012 at 23:32

    d-na Beatrice sunt nepotul domnului Ghitulescu baiatul Ioanei 0040744810909 daca doriti ma puteti suna
    multumesc

  6. Daniel
    15/09/2012 at 00:30

    @Radu Pitulea: Incerc sa va ajut in a lua legatura cu doamna Beatrice si va comunic adresa sa de mail: beatrice.popovici@gmail.com

Lasă un răspuns

Your message*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Name*
Email*
Url