Mandrul „Tricolor” vs. pateticul „Desteapta-te, romane”

Categorii:Arcu' lu' Marcu
Daniel

Ei, daca-i vorba sa disecam imnul de stat, hai s-o facem pe-ndelete. Bineinteles, ca punctul de plecare l-a constituit „greseala” lui Marcel Pavel in intonarea imnului (varianta prescurtata pentru manifestari) si amenda pe care pedelistul Mihai Cristian Atanasoaei i-a ars-o, fifty-fifty cu F.R.F., din pozitia de inalt lingau al Prefecturii Capitalei.

Aseara, in timpul intonarii dinaintea meciului Romania-Franta, i-am cantat, razand, Doamnei inimii mele „(…) un nume de Traian„, suprapunandu-mi vorbele peste cele diferite rostite de Marcel Pavel. Sesizasem manevra de inlocuire a versurilor din strofa a doua, pentru ca numele lui Traian sa nu fie huiduit de 55.000 de gatlejuri reformate. Aseara nimeni nu a zis nimic. Azi, limbistii il injura pe cantaret de mama focului ca nu stie imnul. Ei, cei care stiu interminabilele 11 strofe ca pe Tatal Nostru…

Imnul Romaniei postdecembriste a cazut in desuet. Mai ales ca nimeni nu a avut curiozitatea, macar, sa invete vreodata toate versurile. In frunte cu Il Marinero, care se facea de cacat in 2003 la bilele lu’ Turcescu (da-da, ala de-l pupa acum prin toate orificiile lasate descoperite de coana Leana, varianta reloaded). Drept rasplata pentru ca n-avea habar de imn, peste numai 1 an de cand fusese penibilul neamului la TV, prostimea il cara victorios in spate spre Palatul Cotroceni. Se desteptasera romanii! 🙂

Ce spun muzicienii

Inca din 2005, dirijorul Eliodor Rau aducea critici drastice imnului national. In primul rind, el atragea atentia ca e mars, nu imn, si foloseste o tonalitate minora, tipica marsurilor funebre. In al doilea rind, constata ca, desi imnul nostru este relativ anti-maghiar, exista o componenta muzicala care apropie „Desteapta-te, romane“ de „Marsul lui Kossuth“, un cintec unguresc de provenienta populara. Concluzia dirijorului era clara: „Dintr-o melodie romantata, uitata, s-a obtinut un imn trist, in ritm de sirba. Deci, nu este de fapt un imn“.

O scurta istorie

Anton Pann a compus melodii, dar le-a si cules. Se stie ca acest cintec (N.B.: „Desteapta-te, romane”) circula sub forma de romanta, fapt de inteles, avind in vedere versurile patetice: „Din sinul maicii mele / Nascut in griji, necazuri / Rastriste mi-a fost leagan / Cu lacrimi m-am hranit“. Muzica e pe masura versurilor, adica la granita cu lacrimogenul. Ucenicul lui Pann, Gheorghe Ucenescu, afirma ca „(…) dupa mai multe incercari de melodii, poezia a fost cintata pe «Din sinul maicii mele», pe care a si ramas“.

Legea privind intonarea imnului national

In 2005, Adrian Paunescu, pe atunci senator PSD, intr-o propunere legislativa initiata in colaborare  impreuna cu senatorul PNL Adrian Cioroianu, a introdus obligatia ca „Desteapta-te, romane“ sa fie intonat saptaminal in zilele de luni de elevii din scolile primare, gimnaziale si din licee. In aceeasi lege se stipula ca emisia radioului si televiziunii publice nu va incepe in nici o zi fara intonarea lui „Desteapta-te, romane“, iar militarii se vor destepta si ei zilnic prin intonarea imnului national.

Pentru aceste momente solemne, imnul fusese restrans la doua strofe, prima si a treia, fiind eliminata cea de-a doua, in care era vorba de latinitatea romanilor. Astfel, legea evita sa faca referire la strofa despre care Basescu, in campania electorala din 2004, afirmase ca ii face probleme lui Adrian Nastase intrucat contine cuvantul „Traian„. Apoi, incheia hahaind invariabil: „Un nume triumfator in lupte“.

Critici la adresa imnului actual

In 2009, ziaristul Cornel Ivanciuc scria in „Gardianul” un material extrem de critic, dar justificat, la adresa imnului „Desteapta-te, romane”:

Romania este singura tara din lume care si-a schimbat de cinci ori imnul, intr-o jumatate de secol. Am ajuns in cele din urma la stema sonora cu 11 strofe, cele mai multe si obositoare de pe pamant. Care au darul sa te adoarma, nu sa te trezeasca. Dirijorul Eliodor Rau este cel mai acerb critic al imnului „Desteapta-te, romane”.

Apoi, facand referire la „Tricolorul”, Ivanciuc reda vorbele dirijorului, care afirma ca „Melodia era superba, inspirata, simpla„. Cu privire la „Desteapta-te, romane”, cercetarile d-lui Rau au dus la descoperirea ca „Dintr-o melodie romantata, uitata, s-a obtinut un imn trist, in ritm de sarba”; ca titlul imnului este „anacronic, chiar lezant”; ca „desteptarea” era valabila in contextul revolutiei de la 1848, iar azi continutul versurilor suna „discriminator, eliminant”, fiind plin de invective si o suita de cuvinte mai degraba valabile in contextul epocii navalirii popoarelor migratoare: „barbarii, tiranii, dusmanii, cnuta, cruzii”; doua dintre versuri sunt categoric antimaghiare si suna ca dracul: „barbarii de tirani” si „cruzii tai dusmani”; altele strecoara cateva amenintari suierate la adresa turcilor: „Strigati in lumea larga ca Dunarea-i furata”. Totusi, pentru numele lui Dumnezeu, si noi, si turcii am intrat in NATO, asa ca pentru a ne salva onoarea si a iesi cu fruntea sus din aceasta afacere paguboasa, solutia propusa de Eliodor Rau este o reintoarcere la vechiul imn: „Tricolorul” (N.B.: muzica de Ciprian Porumbescu pe textul unei poezii patriotice, nu versificarea socialista din 1977 intitulata „Trei culori”).

Concluzii:

1. Pot sa pun pariu ca, nici la aproape 22 de ani de cand a fost adoptat, nu exista un roman care sa cunoasca toate versurile imnului „Desteapta-te, romane”.

2. Melodia patriotica „Tricolorul”, compusa de Ciprian Porumbescu, are caracteristicile muzicale si de continut, proprii unui Imn National.

3. Ca urmare a concluziilor mele 1+2, trageti-o si voi pe-a voastra!

P.S.: Eu, unul, am ajuns la concluzia finala ca n-ar fi rau sa redau strofele originale ale cantecului „Tricolorul”, pentru o mai buna analiza a continutului sau si, mai ales, pentru a nu putea fi confundat cu „Trei culori” – imnul RSR intre 1977-1989.

“Trei culori cunosc pe lume

Ce le țin de-un sânt odor,

Sunt culori de-un vechi renume

Suveniri de-un brav popor.

 

Roșu-i focul ce-mi străbate,

Inima-mi plină de dor

Pentru sânta libertate

Și al patriei amor.

 

Auriu ca mândrul soare

Fi-va’l nostru viitor

Pururea’n eternă floare

Și cu luci netrecător

 

Iar albastrul e credința

Pentru țară ce-oi nutrim

Credincioși fără schimbare

Pân’ la moarte o să-i fim

 

Pân’ pe cer și cât în lume

Vor fi aste trei culori

Vom avea un falnic nume

Și un falnic viitor

 

Iar când, fraților, m’oi duce

De la voi ș’oi fi să mor

Pe mormânt, atunci să-mi puneți

Mândrul nostru tricolor.”

8 comentarii

  1. Cornelius Ionescu
    07/09/2011 at 20:40

    Excelentă punerea dvs. la punct. Îmi reamintesc că am citit o memorabilă notă scrisă de un domn analist filo-coşonist, Cornelius Ionescu, ce a atras atenţia asupra inactualităţii şi inadecvativităţii cuvintelor ce compun actualul imn, ce sună mai curând a marş mortuar. Dânsul propunea, prin intermediul bine-cunoscutei Agenturi „Cotoiul Şchiop” o cu totul altă cântare, de toţi cunoscută, mobilizatoare şi de ochi-mari făcătoare. Este vorba de puntul 3 de la

    http://colectii.toateblogurile.ro/2011/03/04/jos-sus/

    Aşa să ne ajute.

  2. Cristian Lisandru
    07/09/2011 at 21:22

    Şi eu spun – excelent. Felicitări şi pentru idee şi pentru felul în care ai pus-o în practică…
    Cât despre imnul de azi. Nu-mi sună bine, nu mi-a sunat, nu-mi va suna. Tot ni se cere o deşteptare. Dar ea nu vine niciodată, parcă suntem adormiţi. Tot respectul, însă aceste versuri au o anumită valabilitate doar dacă ţinem cont de o anumită conjunctură politică.

  3. Daniel
    Daniel
    07/09/2011 at 21:40

    @Cornelius: Asta ca sa-mi aduci aminte ca am fost si eu biban odata! Si-o „suflecam” din gura vreo 20 de km pan’la poligon (unde puscam FB, da?) si inca 20 inapoi, spre cazanul cu fasole… 🙂

  4. Daniel
    Daniel
    07/09/2011 at 21:43

    @Cristian: Domnilor, placerea a fost de partea mea. Si faptul ca am alaturi oameni cu scaun la cap a facut ca „racorirea” sa fie cu atat mai dulce…

  5. C. Foghel
    09/09/2011 at 21:38

    Dom’, mi-ai luat ideea 🙂 Asta era materialul pregatit in draft, pe care, insa n-am sa-l mai public, deoarece al tau este, clar, mult mai documentat 🙂 In schimb, am sa linkuiesc catre articolul asta, pentru ca este SUPER! ‘Tricolorul” chiar si in varianta socialista, suna MULT mai bine decat imnul actual.

  6. Daniel
    Daniel
    09/09/2011 at 22:07

    @C.Foghel: Inca merje telepatica, dom’le! Fa ce simti, dar eu zic sa nu opresti materialul daca e bine scris, in stilu-ti binecunoscut si apreciat de bloagarii din lumea-ntreaga! Hug-hug 🙂

  7. anaarkadievna
    anaarkadievna
    23/09/2011 at 18:36

    Si ce este, ma rog, asa de inaltator la Tricolor. Bun, inteleg ca un fel de oda inchinata drapelului roman, dar la fel de bine poate fi si pentru tricolorul din Ciad (au acelasi steag) caci nicaeri in textul fostului imn nu gasesc vreo referire la poporul roman, la istoria romana, la limba romana sau orice altceva ce ne reprezinta…
    Acum o fi Ciprian Porumbescu un artist consacrat, dar Tricolorul e sarac ca si valoare artistica…

  8. Narcis
    Narcis
    26/09/2011 at 14:42

    Pentru antevorbitorul meu (a se intelege antepostator! sic!): sigur un imn nu trebuie ales dupa valoarea artistica desi sigur a Tricolorului este mai mare decat a actualului imn. Daca acesta ar fi criteriul atunci ar trebui sa avem drept imn un fragment din Oedip, iar americanii ar trebui sa opteze pentru Rapsody in Blue.

Lasă un răspuns

Your message*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Name*
Email*
Url