Colita nedantelata Osaka – inovatie, ciudatenie si raritate filatelica

Categorii:Filatelie
Daniel

La sfarsitul celui de-al saselea deceniu din secolul trecut, informatica si sistemele de operare dezvoltate de firmele nipone si americane parcurgeau inca o etapa de pionierat. Putini colectionari au cunostinta de faptul ca unui asemenea sistem de „inteligenta artificiala” i se datoreaza si una din emisiunile filatelice romanesti. Cu ajutorul computerului „FACOM 270-30”, produs de cei de la Fujitsu Co. Ltd., a fost executata macheta grafica a colitei „Expo Osaka ’70”. Un lucru de notorietate printre impatimitii IT-ului, mentionat de germanul Maxim Pouska in cartea dedicata istoriei calculatorului „Computer Werbung 1935-2010, Grafik-Design und Kunst”, dar si de filatelistul roman Dan N. Dobrescu in lucrarea „Computer stamps catalog”, aparuta chiar in acest an.

Din revista „Design Journal 1970”, intr-un amplu material dedicat marii Expozitii Universale de la Osaka, aflam ca „Pavilionul Fukuwara contine in baza sa de colectie cele mai incitante calculatoare din cadrul Expozitiei. Aici, pe langa comenzile verbale pe care oricine le poate adresa robotilor utilitari, aveti posibilitatea sa deschideti un cont la o banca doar prin inregistrarea amprentei vocale si prezentarea fetei catre o camera tv. In plus, orice posibil partener poate utiliza calculatoarele japoneze FACOM 270-30, ale firmei Fujitsu, pentru experimentarea diverselor procedee de design grafic si executie industriala„.

Am redat acest citat tocmai pentru a reliefa locul unde s-a machetat colita „Osaka ’70”: in Pavilionul Fukuwara, a carui imagine apare atat pe timbrul de 1 Leu, cat si pe colita de 5 Lei, emise de Posta Romana. Asadar, aceasta imagine nu a fost aleasa la intamplare din toate pavilioanele Expozitiei, ci tocmai pentru ca aici urma sa se finalizeze designul grafic computerizat al marcii postale romanesti (referindu-ma la colita). Si tot din aceasta cauza, s-a imprimat textul din partea de jos a colitei: „COMPUTOPIA * DREAM, ANCIENT AND MODERN * COMPUTER GRAPHICS BY FACOM 270/30„.

Calculatorul "FACOM 270-30", produs de Fujitsu si prezentat in premiera la Expo Osaka 1970: unitatea centrala (in stanga) si intreg sistemul de operare (in dreapta)

Calculatorul "FACOM 270-30", produs de Fujitsu si prezentat in premiera la Expo Osaka 1970: unitatea centrala (in stanga) si intreg sistemul de operare (in dreapta)

Istoricul unei emisiuni in doua parti

In elaborarea acestui material, am plecat rasfoind arhiva revistei „Filatelia”, in cautarea elementelor care sa probeze datele tehnice ale emisiunii „Expo Osaka ’70”. Primele date le-am descoperit in rubrica rezervata prezentarii emisiunilor romanesti din Nr.4 (aprilie) 1970, unde aparea urmatorul text: „Doua marci postale – respectiv de 20 bani si un leu – apar cu prilejul expozitiei mondiale „Expo 70”, din Osaka. Prima marca reproduce o stampa veche japoneza, iar a doua pavilionul „Pagoda cu sapte caturi”, ridicat in cadrul expozitiei. Emisiunea este completata cu un plic prima zi, obliterat de o stampila speciala„. Atat.

Stim ca cele doua marci au aparut la 24 martie 1970, intr-un tiraj de 1 milion de serii. Cu tot acest tiraj arhisuficient, Intreprinderea „Filatelia” nu a facut nici un anunt cu privire la distribuirea catre abonati, in cursul lunii aprilie, a acestor timbre sau a FDC-ului. Urmatoarea nota in singura publicatie filatelica romaneasca oficiala va aparea abia peste 3 luni, in Nr.7 (Iulie) 1970: „Asa cum am anuntat in nr. 4/1970 al revistei noastre, posta romana a emis cu ocazia expozitiei mondiale „Expo ’70” din Osaka, o serie de doua marci. Seria este imprimata in tipar tifdruc, in patru culori pe hartie cromo. In afara plicului prima zi obliterat cu o stampila speciala emisa de tara noastra cu ocazia expozitiei, seria se va completa si cu o colita in curs de aparitie„.

Colita dantelata "Expo Osaka '70" - imprimarea valorii nominale s-a facut pe marginea mansetei colitei, in loc de marca

Colita dantelata "Expo Osaka '70" - imprimarea valorii nominale s-a facut pe marginea mansetei colitei, in loc de marca

„O omisiune esentiala”

„Tifdruc” era termenul romanizat din germanul „tiefdruck” si facea referire la procedeul heliogravurii utilizat pentru imprimarea timbrelor. Avem, asadar, prima mentiune oficiala despre aparitia unei viitoare colite, care va avea loc la sfarsitul lunii noiembrie 1970, la peste doua luni de la incheierea Expozitiei Mondiale. Primele aspecte legate de colitele Osaka nu vin din partea emitentului, la momentul aparitiei, ci abia in Nr. 4 (Aprilie) 1971, din partea cititorului Ion Hodoiu, din Sibiu, care sesiza urmatoarele:

Colita Osaka are asemenea dimensiuni incat este imposibil s-o aplici pe un plic obisnuit. Mai mult, s-a facut si o greseala, aplicandu-se valoarea pe marginea colitei si nu pe marginea propriu-zisa. Astfel, daca vrei sa detasezi marca si s-o pui pe scrisoare, ea nu mai poarta indicatia valorii, aparand ca o simpla vinieta.

Responsabilul din acea vreme al rubricii „De vorba cu cititorii” ii raspundea, printre altele, colectionarului sibian: „Realizarea unor colite supradimensionate, impiedicand utilizarea lor functionala, scoate in evidenta caracterul lor pur filatelic, diluand caracterul lor postal. Dar critica ei nu se poate opri numai la acest aspect: greseala semnalata de cititorul nostru este din pacate nu numai reala, dar si grava, lipsa valorii de francare pe cuprinsul marcii propriu-zise constituind o omisiune esentiala.”

In ciuda faptului ca greseala Postei Romane, referitoare la neinscriptionarea valorii pe marca postala din colita dantelata, a fost facuta publica la nici 4 luni de la aparitie, cele 350.000 de colite nu au fost retrase de pe piata. Colectionarii le-au cumparat in continuare, statul roman a incasat cei 1.750.000 de lei (in conditiile unui salariu mediu pe economie de cca. 1.300 lei/luna), iar colitele n-au putut fi folosite niciodata la francarea unei trimiteri postale. Personal, nu am intalnit colita in intregime atasata pe vreun plic urias si cred ca greseala comisa a „condamnat-o” sa devina singura marca postala romaneasca din toate timpurile care nu a circulat efectiv.

Pro si contra graficii computerizate

In cercurile filatelistilor din Republica Socialista Romania, ansamblul grafic ilustrat pe manseta colitei nu a fost primit cu entuziasm. Era altceva, fata de tipurile de machete concepute pana atunci si de atunci incolo, un experiment considerat de-a dreptul nereusit. Iata cum era descris acesta in acelasi Nr. 4/1971 al revistei „Filatelia”: „(…) atat inscriptiile oarecum enigmatice de pe marginea colitei, cat si siluetele „hippy” care se perinda pe fondul ei, nu conving prea mult ca alegerea lor ar fi cea mai potrivita. Sa ne exprimam speranta ca nu se vor mai repeta astfel de „realizari grafice” care trezesc nedumeriri si nu contribuie cu nimic la mentinerea nivelului artistic si cultural al marcilor noastre„.

Daca m-ati putea privi acum, ati vedea un zambet larg, cat tot „nivelul artistic si cultural” pomenit de tovarasul scriitor la gazeta filatelica! Ceea ce nu stia el, asa cum nu aveau habar nici filatelistii de pe cuprinsul patriei, era ca nu Ion Dumitrana era cel „vinovat” de grafica imensei colite, ci un aparat pe numele sau „FOCAM 270/30”, adica exact cel mentionat in finalul „inscriptiilor oarecum enigmatice” de care pomenea distinsul revoltat. Maestrul Dumitrana realizase machetele celor doua marci, iar de colita se ocupase computerul japonez, specializat in design grafic, instalat pe o suprafata de aproape 50 mp…

Colita nedantelata "Expo Osaka '70" - avers, imperfectiunile se pot observa in imprimarea fundalului si pe marca

Colita nedantelata "Expo Osaka '70" - imperfectiunile se pot observa in imprimarea neclara a fundalului si pe marca (pata de cerneala tipografica in dreptul scrisului)

Colita „nedintata” la orizont!

Cand toata lumea parea sa se fi impacat cu gandul ca „asta e, n-avem ce-i face”, in Nr.8 (August) din 1972 al revistei „Filatelia” apare bomba. Inginerul M. Popovici din Bucuresti informa onor redactia ca un colectionar din Hunedoara a gasit o colita a emisiunii „Expo ’70 Osaka” lipsita complet de perforare. Se reproducea si o fotografie alb-negru, cu ambele colite suprapuse partial, pentru evidentierea lipsei perforatiei la cea descoperita de hunedorean.

Raspunsul a fost la fel de categoric: „Fiind vorba de o colita (si nu de o marca din coala), piesa poate fi considerata pe drept cuvant drept o eroare, chiar daca, in fond, este vorba de un exemplar scapat la control in imprimeria straina in care a fost tiparit, cat si pe retea.” Si nelipsita concluzie moralizatoare de la sfarsitul interventiei nu intarzie sa apara: „Eroare sau nu, unicat sau repetat, nu intereseaza. Ceea ce stim este ca filatelia noastra nu are nevoie si de astfel de „minuni”, care se cer evitate cu cea mai mare grija„.

Iata ca anonimul responsabil al rubricii „De vorba cu cititorii” aflase in 1972 ca mult discutata colita „Osaka” fusese tiparita in strainatate, si nu la Fabrica de Timbre. Revenind in prezent, marturisesc ca am fost in posesia unei asemenea erori, pana de curand, cand a fost achizitionata de un amic, colectionar de Romania cronologic. Deoarece, pana la aceasta data, nu am aflat decat de existenta a maxim 10 exemplare de colite nedantelate descoperite din 1972 incoace, situez aceasta eroare la granita dintre raritate filatelica si ciudatenie.

In primul caz, datorita listarii de catre Catalogul Michel, fiind cotata cu pret de amator, iar in cel de-al doilea pentru ca japonezii n-ar fi lasat sa „treaca” de controlul calitativ unele coli cu defecte de imprimare. Ei si-au facut datoria si au predat intreg materialul comandat si imprimat inseriat autoritatilor romane, incadrandu-se intr-o marja de eroare de 0,01 %. Din considerentele imperfectiunilor prezente pe aceste cateva exemplare, nu a mai fost realizata nici perforarea marcii din interiorul colitei. Singurii care ar fi fost in stare sa scoata pe piata filatelica nedantelatele „Osaka” raman, din punctul meu de vedere, responsabili din cadrul Postei Romane, respectiv ai Intreprinderii „Filatelia”.

Concluzii

De la emiterea colitei „Osaka ’70” au trecut 40 de ani si statutul sau nu mai este cel al unei erori, asa cum era descris in 1972, fiind considerata drept cea mai mare raritate filatelica romaneasca din perioada moderna. Dupa o suprematie de 55 de ani a erorii ranversate a „Recensamantului” din 1956, al carei tiraj pare sa fie de 200 de exemplare, o alta „eroare” i-a luat locul, fara a se cunoaste numarul exact de colite nedantelate intrate in circuitul filatelic si aflate acum in colectii particulare.

Dantelata sau nu, colita „Expo Osaka ’70” ramane o inovatie inscrisa in istoria filateliei romanesti ca prima marca postala avand grafica realizata computerizat. Aspectele neelucidate cu privire la modalitatea de punere in circulatie ii confera, pe de alta parte, un aer de mister si de ciudatenie filatelica, despre care se va mai vorbi si de acum incolo. Dar sansele ca aceasta enigma sa fie dezlegata sunt infime.



4 comentarii

  1. Cornelius Ionescu
    31/08/2011 at 20:39

    Coliţa nedantelată doar auzisem de „dânsa”, nu am văzut-o şi nici nu am tânjit de dorul ei, nu ştiu dece. Culorile fondului coliţei chiar sunt atât de şterse sau e din cauza scanării?
    Insă poza cu sistemul de calcul Facom m-a făcut să fiu nostalgic pentru un moment, mi-a adus aminte de un frumos calculator cu lămpi de prin 1966, al Universităţii, instalat în 4 sau 5 camere, nu mai reţin şi pe care se scriau programe în limbaj maşină sau, ceea ce era o noutate, în „Algol” iar imprimanta era de fapt o maşină de scris IBM, din aceea cu sferă pe care erau montate literele, o noutate pur şi simplu! La începutul rulării programului şi la sfârşit se mai rulau şi nişte programe de test, care dibuiau dacă nu cumva s-a ars vreo lampă în decursul orelor în care erau rezolvate ecuaţiile ce calculau rezistenţa unui baraj. Şi se mai plâng unii filatelişti de cum arătau literele! Erau o minune! Mulţumesc pentru Remember!

  2. Daniel
    Daniel
    31/08/2011 at 22:07

    @Cornelius: Chiar asa a fost imprimarea (nici o colita nedantelata nu exista in stare perfecta). Sunt doua defecte cunoscute pentru toate cele care au iesit la iveala: tiparul ancrasat al fundalului (la unele si cu mici pete albicioase, pe alocuri) + urmele de cerneala tipografica neagra de pe spate si, uneori, pe avers.

    P.S.: La faza cu descrierea „mastodontilor” m-ai pierdut… 🙂

  3. Dan Dobrescu
    04/09/2011 at 03:55

    Multumesc pentr remeber si imaginea calculatorului FACOM 270/30. Eu sunt in posesia unei colite nedantelate (seria nr. 242432) care nu prezinta anomaliile mentionate mai sus. Am sa va trimt prin e-mail imaginea ei (dealtfel o puteti vedea in exponatul meu „The story of computer” – http://www.philatelica.ro/details.html?pic=sc_40.jpg&section=01). Dupa cunostintele mele se cunosc 15 astfel de colite. Calitatea celor cunoscute este diferita – de la foarte bune la pliate (rebuturi).

  4. Daniel
    Daniel
    04/09/2011 at 18:18

    @Dan Dobrescu: Multumesc, la randul meu, pentru precizari si linkarea catre exponat. Intr-adevar, colita arata superb, este pentru prima data cand o vad in stare FB.

Lasă un răspuns

Your message*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Name*
Email*
Url