F. Konrád din Oradea, un mare filatelist pe nedrept uitat

Daniel

Intru cinstirea  memoriei lui F. Konrád, mare filatelist roman

Cand spui „mare filatelist”, te gandesti automat la cel care a contribuit la dezvoltarea unei stiinte istorice autentice, lasand mostenire generatiilor urmatoare rezultatele studiilor, cercetarilor si descoperirilor proprii. Eu, unul, asa asociez cele doua cuvinte din titlu. Cand spun „mari filatelisti” nu ma refer nicicum la marii colectionari, personajele instarite sau de vita regala, care, inafara unor acumulari de piese filatelice de exceptie, nu si-au pus amprenta nici pe evolutia filateliei, ca stiinta, nici pe revigorarea vietii filatelice romanesti, in mediile sale diverse. Scopul marelui colectionar este unul egocentric si intrinsec, pe cand valoarea activitatii unui mare filatelist este, intotdeauna, un punct de reper pentru orice alt colectionar.

De ceva vreme, mi se intampla tot mai des sa descopar corespondente de lucru ale unor personalitati, in care un loc aparte il constituie cele filatelice. Le spun „semne”, ca si cum diversele personaje s-ar intoarce din negura timpului pentru ca superficialitatea sau ignoranta contemporana le-a acoperit prea devreme urmele.

Este si cazul filatelistului oradean F. Konrád, celebrul autor al Cataloagelor Romania 1946, 1947 si 1948, ultimele marturii tiparite ale epocii filatelice de dinainte de lasarea beznei comuniste peste oameni si timbre, deopotriva. Amprentele muncii sale nu s-au sters, dovada ca una din corespondentele purtate, la sfarsitul anului 1946, cu o firma de profil din Austria a ajuns la mine. Iar eu nu fac altceva acum decat sa-l readuc in circuitul constiintei publice, printr-un articol care este dedicat intregii sale activitati in slujba filateliei romanesti.

1946 - CP expediata de F Konrad in Austria + semnatura originala a filatelistului

1946 - CP expediata de F Konrád in Austria + semnatura originala a filatelistului

CP expediata de filatelistul oradean F. Konrad in Austria, in 1946 - textul de pe verso

CP expediata de filatelistul oradean F. Konrád in Austria, in 1946 - textul de pe verso

Istoria filateliei fara Konrád

Am pornit acest demers din imboldul unei reparatii morale pe care F. Konrád o merita cu prisosinta. Totul a inceput cu parcurgerea listei cu principalii promotori ai miscarii filatelice de la noi, din care numele filatelistului oradean lipseste cu desavarsire. Sunt erori nepermise pentru doua lucrari de sinteza si analiza istorica: „Istoria filateliei romanesti” de Silviu N. Dragomir (2007/2008) si „Istoria miscarii filatelice din Romania” de Cristian A. Scaiceanu (2011).

In cele doua carti de anvergura citate, de care filatelia romaneasca avea atat de mare nevoie, in listele alfabetice ale filatelistilor care au desavarsit stiinta studierii marcilor postale de-a lungul vremii, F. Konrád nu este mentionat. Asta, cu toate ca, in „Istoria miscarii filatelice din Romania”, autorul enumera cele 3 cataloage editate de Konrád in Bibliografia lucrarii sale. De fapt, numele Konrád apare doar pe unele site-uri cu bibliografii de specialitate (ex. Dan Grecu, Federatia Filatelica Romana), sau este mentionat intr-un articol pe blogul lui Max Peter, ori apare la finalul Catalogului de erori al lui Sergiu Gabureac (la multumiri). Atat.

Sunt patru aspecte pentru care F. Konrád va ramane in istoria vietii filatelice romanesti. A fost autorul ultimelor 3 cataloage filatelice editate inainte de interzicerea publicarii fara acordul Administratiei Generale a P.T.T. – O.F.I.L. (Oficiul Filatelic) si coautor, alaturi de Misu Herscovici, al Catalogului Romania aparut in 1959, a fost unul din cei mai activi negustori filatelici particulari din ultima perioada a Regatului, ca asociat in firma „Filatelia” din Oradea, alaturi de L. Deutsch, a fost unul din pionierii studiului marcilor de posta locala din Transilvania de Nord si fondatorul ultimului club de schimb filatelic prin corespondenta.

Cataloagele filatelice Romania 1947 si 1948, tiparite la Oradea - autor F. Konrad

Cataloagele filatelice Romania 1947 si 1948, tiparite la Oradea - autor F. Konrád

Autorul de cataloage

Nu voi insista pe acest aspect al activitatii filatelice desfasurata de F. Konrád, el fiind deja cunoscut in lumea filatelica de pretutindeni. Ce trebuie subliniat aici este rolul determinant pe care l-a avut in mentionarea, pentru prima data, a marcilor de posta locala emise in Transilvania de Nord in 1944-1945, precum si a tirajelor sau a tipurilor de supratipar intalnite. Cu siguranta, stim din propriile marturisiri ca avea de gand sa continuie acest proiect, transformand Catalogul Konrád, asa cum era cunoscut in lumea colectionarilor de atunci, intr-o aparitie anuala: „Rog si pe mai departe trimiterea la adresa mea a observatiunilor si sugestiilor privind Catalogul Romania„, scria in introducerea ultimei sale editii (cea din 1948).

De asemenea, merita mentionata ideea largirii proiectului initial si transformarea sa intr-o lucrare care sa cuprinda si marcile altor tari: „In 1948 am de gand a intocmi un catalog similar cuprinzand marcile statelor limitrofe cari sunt preferate de colectionarii nostri„. Din pacate, aceasta initiativa nu a putut fi materializata din cauza reglementarilor intervenite dupa Proclamarea Republicii Populare Romane, care au determinat inclusiv inchiderea sau autodizolvarea firmelor filatelice particulare.

Emisiunea de posta locala "Oradea I" (Ianuarie 1945) - seria mica de 18 valori

Emisiunea de posta locala "Oradea I" (Ianuarie 1945) - seria mica de 18 valori

Specialistul emisiunilor „Oradea”

Una din cele mai reprezentative activitati desfasurata de F. Konrád a fost cea legata de pionieratul in cercetarea si studierea marcilor maghiare supratiparite la Oradea (in Ianuarie 1945) si a celei de-a doua emisiuni cu desene originale si text bilingv (Martie 1945). Rolul sau activ in promovarea acestor marci in randul colectionarilor reiese si din corespondenta din Decembrie 1946, aratata la inceputul articolului, in care F. Konrád aduce la cunostinta unei firme de profil austriece pretul setului de 18 valori achizitionat („seria mica”, asa cum era ea cunoscuta si mentionata in Catalogul Romania 1946). Astfel, aflam ca setul comun al emisiunii „Oradea I”, fara restul de 4 marci cu tiraje reduse sau cele cu supratipar ranversat, era vandut in afara tarii cu 105,50 franci elvetieni, la nici 2 ani de la aparitia ei.

Negustoria era una din indeletnicirile comune ale unui filatelist in acea perioada. Practic, era componenta unei activitati fara de care nici un impatimit nu ar fi putut sa avanseze in dezvoltarea colectiei sale. Din acest punct de vedere, firma „Filatelia” din Oradea, in cadrul careia Konrád a activat in anii ’40, a fost cea care i-a asigurat un venit confortabil pentru desavarsirea celorlalte proiecte derulate. Fara sa stie sa devina un bun negustor, nici un filatelist cercetator nu poate avea pretentia ca intelege resorturile conversiei financiare din spatele unui timbru: de ce o marca este mai valoroasa decat altele, care sunt algoritmii care se aplica in cotarea si reliefarea coeficientilor de raritate, cum trebuie raportata valoarea unei piese filatelice la cererea existenta pe piata etc.

Articolele pe care Konrád le-a consacrat emisiunilor locale din Transilvania de Nord se intind pe o perioada de… 37 de ani: „Timbrele locale Oradea – Emisiunea a II-a” (in revista Filatelia no.9/1945) si „Local Issues of Northern Transylvania 1944-1945” (aparut in „The American Philatelist” Nov. 1981, apoi preluat si de revista „Romanian Philatelic Studies” no.2/1982). Si prin aceste doua contributii, dar mai ales prin descrierea caracteristicilor celor 3 tipuri de supratipare ale marcilor „Oradea I”, F. Konrád ramane un deschizator de drumuri in acest domeniu, care va fi continuat de Marcel Sapira, Mircea Dragoteanu sau de expertul maghiar Gabor Ratai.

Uitarea omului = stalcirea numelui

Este un fapt binecunoscut ca uitarea unui om atrage de multe ori, dupa sine, „rebotezarea” sa. Este si cazul filatelistului oradean F. Konrád. In toate sursele care citeaza contributia sa adusa istoriei filateliei romanesti, prenumele apare scris „Francisc”, cu toate ca semnatura din corespondenta si toate materialele publicate (articole si cataloage) a fost intotdeauna „F. Konrád”.

Exista o corespondenta din Martie 1945, aflata in colectia Jay T. Carrigan, in care numele apare dactilografiat in forma sa completa: „Francis Konrád”. Abia dupa alti 36 de ani, in prestigioasa publicatie „The American Philatelist” prenumele sau mai apare intreg. In tot acest rastimp, cei care au preluat unul de altul varianta „Francisc Konrad” (bineinteles, ca si fara accentul ascutit pe litera „a”) nu au facut altceva decat sa mistifice adevarul, stalcindu-i numele real.

Plic circulat in Martie 1945, francat cu 4 valori din seria "Oradea I", colectia Jay T. Carrigan - fata

Plic circulat in Februarie-Martie 1945, francat cu 4 valori din seria "Oradea I", colectia Jay T. Carrigan - fata

Plic circulat in Martie 1945, francat cu 4 valori din seria "Oradea I", colectia Jay T. Carrigan - pe verso apare numele intreg al lui Francis Konrad

Plic circulat in Martie 1945, francat cu 4 valori din seria "Oradea I", colectia Jay T. Carrigan - pe verso apare numele intreg al expeditorului Francis Konrád

 Fondatorul ultimului club de schimb filatelic

Esenta activitatii sale de revigorare a miscarii filatelice romanesti, in perioada imediata Celui De-al Doilea Razboi Mondial, s-a concretizat in infiintarea Clubului de schimb de marci postale prin corespondenta „PAX”, cu sediul in Oradea. Actiune pe care Francis Konrád a reusit sa o promoveze la scara nationala doar in momentul in care prima editie a Catalogului Romania, din 1946, a vazut lumina tiparului.

Toate aparitiile logo-ului „PAX”, promovate in regim de intrajutorare cu publicatia de specialitate a vremii (revista „Filatelia” condusa de Fl. Macovei si A. Grozea), aveau menirea de a strange randurile putinilor colectionari ramasi in tara. Se dorea reluarea pasiunii filatelice la un nivel cat mai apropiat de cel dinainte de 1940, cunoasterea si socializarea in randul comunitatii prin schimbul efectiv de marci postale, dar, cel mai important, clubul avea rolul de a ajuta colectionarii sa depaseasca cea mai neagra perioada a existentei lor.

Clubul de schimb mutual de marci postale "PAX" Oradea - logo

Clubul de schimb mutual de marci postale "PAX" Oradea - logo

1947 - Declaratie de inscriere in Clubul de schimb filatelic "PAX" din Oradea

1947 - Declaratie de inscriere in Clubul de schimb filatelic "PAX" din Oradea

Rolul activ in dezvoltarea vietii filatelice

Razboiul, prigoana, condamnarile politice, foametea in urma secetei cumplite, „reforma agrara”, nationalizarea, fraudarea alegerilor, saracia – toate puteau fi mai usor depasite in conditiile in care proiectul ultimului club de schimb filatelic din Romania ar fi coagulat cea mai consistenta parte a micilor colectionari de pe intinsul tarii. Rolul covarsitor pe care miscarea lui F. Konrád l-a avut timp de 3 ani in revitalizarea filateliei este redat foarte bine si in lucrarea „Posta si filatelistii botosaneni” a lui Stefan Nicolau (text adaptat):

„(…) Pana la aparitia primului Catalog al Oficiului Filatelic, din cadrul Administratiei P.T.T., editat in 1951, filatelistii romani putusera achizitiona cataloagele filatelice Macarovici (1945) şi apoi incepand cu 1946, timp de 3 ani consecutivi, cele ale lui Konrad din Oradea. Acestea din urma au putut fi procurate doar de cativa filatelisti cu „relatii”, in cate un exemplar, deoarece se gaseau foarte greu, iar aprecierea de care s-au bucurat va produce o efervescenta activitate intre colectionari, care devin adeptii marcii postale neuzate in detrimentul celei uzate.

Trebuie mentionat ca, pana atunci, in marea lor majoritate, filatelistii colectionau marci postale uzate, care se pastrau in albume speciale sau improvizate, lipite cu sarniera. Odata cu aparitia “Catalogului filatelic ROMANIA 1946” a lui F.Konrad din Oradea a inceput campania de colectionare a marcilor neuzate, sprijinita si de articolele din revista “Filatelia” semnate de Florin Macovei si Aurel Grozea (…)”.

Mostenirea lui Konrád 

De ani de zile, umbra filatelistului oradean urmareste destinele celor care i-au dus mai departe numele si pasiunea pentru timbre. Pare ca acum destinul sau s-a impacat cu greselile sau omisiunile temporare ale meritelor dobandite dupa o viata inchinata filateliei, mai presus de orice orgoliu de colectionar si ca o dovada de intelepciune tarzie. Chiar daca nu mai este printre noi, mostenirea lasata de marele filatelist roman Francis Konrád continua sa traiasca.

1948 - Reclama Clubului de schimb filatelic "PAX" Oradea - unde numele lui F. Konrad apare ca fiind "Conducator technic"

1948 - Reclama Clubului de schimb filatelic "PAX" Oradea - unde numele lui F. Konrád apare ca fiind "Conducator technic"





9 comentarii

  1. Dan Dobrescu
    19/08/2011 at 06:59

    Este meritoriu ca astfel scoateti la lumina pe inaintasi nostri. Cred ca astfel de tablete poate ar merita sa fie publicate si sub forma tiparita. Felicitari!

  2. Daniel
    Daniel
    19/08/2011 at 11:34

    @Dan Dobrescu: Acesta a fost unul din principalele scopuri ale blogului – readucerea in actualitate a personalitatilor care au marcat filatelia romaneasca. Numai ca timpul disponibil este, ca de obicei, „adversarul” principal in creionarea portretelor cat mai fidel posibil, din aceasta cauza si debutul materialelor pe aceasta tema producandu-se cu intarziere fata de ceea ce-mi propusesem initial. Multumiri pentru apreciere.

    P.S.: Referitor la aparitia anumitor articole in reviste filatelice, sunt deschis oricarei propuneri concrete.

  3. Cornelius Ionescu
    19/08/2011 at 11:40

    Catalogul din 1947 al lui F. Konrád, intrat pe mâna mea printr-o întâmplare „minunată” cam prin 1955, mi-a fost un bun îndrumar până la apariţia Catalogului din 1974. Şi acum condider că sunt singurele cataloage pe care merită să le consulţi. Restul sunt nişte biete liste de preţuri, pline de inexactităţi voite sau nu.
    Sincere felicitări pentru articol.

  4. Sergiu Gabureac
    Sergiu Gabureac
    19/08/2011 at 14:03

    Primul mesaj se pare că s-a pierdut.
    Excelent acest REMEMBER. Mulţumesc.
    Francis Konrad rămâne cel care mi-a dat impulsul pentru realizarea catalogului filatelic specializat pentru România modernă şi contemporană. Semnalările sale, deşi unele nici la această dată nu au fost văzute de vreunul dintre colaboratorii mei, au fost nominalizate şi multe au fost confirmate de-a lungul timpului. Sunt sigur, că şi celelalte semnalări, mai ales la supratiparurile din 1952 se vor confirma. Studiile sale râmân elemente de referinţă pentru filateliştii-cercetători.
    Felicitări pentru articolul realizat !

    P.S. La concluziile domnului Cornelius Ionescu aş adăuga şi catalogul Spineanu. Iniţial interzis, apoi pus în circulaţie, catalogul oferă multe date interesante.
    Toate cele bune,
    Sergiu Găbureac

  5. Daniel
    Daniel
    19/08/2011 at 15:03

    @Cornelius Ionescu: Asa e, vreme de mai bine de 25 de ani „manualul” filatelistilor romani a fost Catalogul Konrád (una din cele 3 editii sau toate, pentru cine reusea sa le gaseasca). Ma bucur cu adevarat sa aflu ca acest fapt este confirmat de unul din tinerii colectionari de atunci, prietenul meu intelept de acum.

  6. Daniel
    Daniel
    19/08/2011 at 15:12

    @Sergiu Gabureac: Alta marturie pretioasa se adauga la „dosarul” Konrád – unul al omeniei, pasiunii de a impartasi celorlalti din propriile descoperiri si studiului aplicat pe marcile dragi sufletului sau. Ma simt implinit sa vad rezonanta din sufletele colegilor sai filatelisti care l-au cunoscut sau care i-au pretuit activitatea.

    P.S.: Nu am primit decat acest comment. In caz ca ati mai lasat un mesaj diferit de acesta sau la un alt articol, il puteti retrimite pentru ca va fi postat automat.

  7. Andrei
    Andrei
    21/08/2011 at 23:34

    Salut Daniel !
    Genială invenţie internetul !
    Am acest Catalog Filatelic România 1947 . Articolul tău mă îmboldeşte ( a se înţelege împungere cu acul la spate) grozav de tare spre a demara odată mult rumegatul meu proiect de prezentare a unui filatelist român , cu totul uitat, pe numele său Odo Boehm Renei. Hazardul metafizic a vrut ca să găsesc la un centru de colectare a hărtiei o parte din arhiva sa , care cuprindea printre altele proiectul său de Catalog Filatelic Romania . Impresionant om ! De altfel el este menionat în Bibliografia CMR 1974 ,cât şi la Colecţiile de studii.
    Te rog foarte mult spune-mi dacă îl găseşti pomenit in cele două lucrări , Dragomir şi Scăiceanu ( şi ce anume se scrie despre el)
    Mulţumesc ! Bravo pentru acest articol căt şi pentru cel despre filatelistul romaşcan I.S. Antoniu !
    Grozavă invenţie Internetul !
    Cu stimă , Andrei , Vatra Dornei

  8. Daniel
    Daniel
    22/08/2011 at 10:19

    @Andrei: In „Istoria filateliei romanesti” a lui Silviu N. Dragomir este singurul filatelist mentionat in dreptul orasului Vatra Dornei, cu urmatorul text: „Odo Gh. Boehm Renei (1903-1967), mare filatelist bucovinean, autor al mai multor articole specializate de marci postale clasice si postclasice romanesti, a participat la mai multe expozitii filatelice internationale de la Praga, Paris, Budapesta, dar si altele. Filatelist de onoare al cercului filatelic din Vatra Dornei.„. In „Istoria miscarii filatelice din Romania” a lui Cristian Scaiceanu nu apare nici o mentiune despre el, dar nu ma mira, pentru ca sunt multe nume sau lucrari care nu apar. Astept rezultatul final!

  9. Andrei
    Andrei
    27/08/2011 at 23:50

    Mulţumesc mult pentru răspuns !
    Corectez doar anii vieţii filatelistului , 1902 – 4 decembrie 1966 .

Lasă un răspuns

Your message*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Name*
Email*
Url