Din ciclul postarilor de vacanta, ca sa nu-mi pierd dexteritatea pana se intoarce lumea de prin concedii, am sa va prezint astazi scanari ale unor marci postale austriece obliterate cu stampile ale Autoritatii Postale Imperiale din acele vremuri. Timbrele cu efigia Imparatului Franz Josef, emise intre 1867-1874 (primul tiraj nedantelat si urmatoarele doua dantelate), au circulat in Bucovina, care fusese declarat Ducat prin rezolutie imperiala, in 1861.

In ultimii 2 ani, am reusit sa strang mai multe marci cu stampile austriece din 25 de localitati romanesti diferite, care s-au aflat in uz in perioada 1874-1884 la oficiile postale din Ducatul Bucovinei. Acum, a venit vremea sa le las sa ia drumul colectiilor specializate in stampilografia bucovineana sub administratia austriaca, din lumea intreaga, dar nu inainte de a-mi lua ramas bun de la ele impreuna cu voi.

Stema Ducatului Bucovina si harta de la 1901 cu denumirile localitatilor bucovinene in limba germana

Read more…

Portile cerului au ramas intredeschise dupa ei. Cei care nu au supravietuit infernului din mijlocul Baraganului s-au retras la umbra unui colt de rai, asteptandu-si toti camarazii la apel. Prigoana trupului nu a putut nicicum sa parjoleasca sufletele ostenite. Zecile de mii de banateni, macedoneni, sarbi, bucovineni, evrei, basarabeni, sasi, germani, toti condamnati politic, deportati sau categorisiti “dusmani ai poporului”, la inceputul anilor ’50, nu au putut fi infranti de uneltele unui sistem concentrationar. Ei sunt vinovatii fara vina din procesul comunismului in Romania.

De Rusalii s-au implinit 60 de ani de la Deportarea in Baragan. Memoria istoriei nu va asterne uitarea peste dezradacinarile puse la cale de guvernul Petru Groza, peste ororile acelei nopti sfinte in care mai mult de 40.000 de persoane de nationalitate romana au fost saltate si imbarcate, sub escorta, in garnituri de tren compuse numai din vagoane de vite. “Marfa” avea sa fie descarcata in mijlocul pustiului din celalalt capat al tarii, tocmai in Campia Romana. In cele doua saptamani, cat a durat drumul, nu li s-a spus unde vor fi dusi, ci au aflat doar ca nu mai au voie sa locuiasca in fostele judete. Dupa ce au fost coborati in fosta gara Lunca Dunarii au inteles ca noua lor casa avea sa fie, cine stie pentru cat timp, iadul Baraganului.

Harta deportarilor in Baragan si imagini cu orezaria si o casa ridicata de D.O. (condamnati politic cu domiciliu obligatoriu)

Read more…

Cand am primit seria de timbre “Flori de piersic” (Flora II, dupa cea dedicata bujorilor), am simtit cum spiritul chinez imi penetreaza pana si ultimul loc viran din sufletul incoltit. Vorba aceea: chinezul e-n toate, e-n fapte si-n gand. Brusc, revelatia usor meditativa a inceput sa prinda contur in realitatea imediata. Boc se intalneste cu o delegatie a guvernului de la Beijing, Oprescu trage o fuga pana in China, Basescu primeste la Cotroceni reprezentanti ai Cercului Oamenilor de Afaceri Chinezi si, zilele trecute, Boc inaugureaza Complexul Comercial “China Town”, proaspat vopsit in cinstea marelui premier roman.

La faza cu timbrele, insa, marturisesc ca am fost luat prin surprindere. Nu sunt impotriva surselor de inspiratie, ca si ganditul asta profund are limitele lui. Dar cand “modelul” este recreat ca o copie fidela, ma-ntorc la popor si glasuiesc: unde-i spiritul traditional, ce s-a intamplat cu originalitatea artei romanesti, care este suflul nou in actul de creatie? Si raspunsul este invariabil acelasi: “nu stiu de-astea!”.

In 1985, Posta R.P. Chineza lansa una din cele mai frumoase emisiuni de marci postale cu tematica florala (“Mei Flower”), avand ca principala sursa de inspiratie creatii celebre ale catorva artisti clasici chinezi. Fie ca era vorba de stampe traditionale, ori de picturi in ulei, tendinta graficienilor asiatici a fost aceea de a infatisa un stil armonios, chiar diafan, atat de diferit de cel al culturii europene.

"Flori de piersic" - Serie in pereche cu punte (in stanga) si "Peach blossom" - pictura artistului Tao Lengyue, datata 1965 (in dreapta)

Read more…

Nu agreez polemica de dragul polemicii. Niciodata nu am considerat ca desfasurarea unui asemenea tur de forta, incarcat de energii negative, va reusi sa puna capat conflictului deschis dintre doua sau mai multe persoane. Dimpotriva. Te orbeste, iti subjuga luciditatea, neuronii ajung sa sfarseasca pe terenul minat al falsei adrenaline, sleiti pana si de ultima pata de intelepciune, din dorinta nesabuita de a castiga. Orgoliu pur-sange, sau fudulie in forma pura, mai pe sleau.

In filatelie, se nasc la fel de multe polemici, pe cat de multi filatelisti incep sa-si inalte monumentele infatuarii in mijlocul colegilor de breasla. Sunt atatea cazuri in care mari colectionari si deschizatori de drumuri in cercetari de specialitate au incercat sa-si impuna punctul de vedere, polemizand la nesfarsit in revistele filatelice ale vremii! Iar pilda incrancenarii lor rasuna si azi ca un ecou stigmatizat al arogantei nemasurate. O mantie de care unii au avut puterea sa se debaraseze, prin recunoastere si vointa inteleapta, dar cei mai multi nu au avut taria sa se priveasca in oglinda, nici macar cu coada ochiului.

Pentru prima data, voi raspunde unui gest de ingamfare deplina, venit din partea unui filatelist roman, cu vreo 30 de ani mai multa “vechime” in domeniu. Nu-mi ramane decat sa ridic manusa, sa arat ce am de aratat, apoi sa ma intorc la tihna pasiunii mele de zi cu zi. Iar lui nu-i ramane decat sa culeaga fructele trufiei, pe care a semanat-o cu atata grija…

Plic francat cu timbre nedantelate "UFSR" (6 + 2 lei) si "Centenarul nasterii Regelui Carol I" (8 lei)

Read more…

De pe 21 iunie, cand a fost lansata emisiunea de marci postale “Pasajul Basarab – Arc peste timp”, nu-mi iese din cap inaugurarea Canalului Dunare – Marea Neagra si a faimosului Pod de la Agigea. De fapt, aparitia in 1985 a seriei de timbre dedicate “maretei realizari” imi sta pe creier. Parca am mai vazut filmul asta: surle, trambite, fanfaroni, propaganda, o pelicula care are in spate efortul constructorilor de poduri. Reprezentati, in urma cu 36 de ani, de zeci de mii de soldati, muncitori necalificati, elevi si studenti, acum locul lor a fost luat de sute de muncitori profesionisti. Eternii anonimi.

Sintagma “arc peste timp” a devenit emblema a tot ceea ce romanii retraiesc, cu ochiul sau cu gandul, din cand in cand. Mai stii, om fi atinsi de sindromul proustian À la recherche du temps perdu si noi n-avem habar! Sigur e, insa, ca am devenit maestri sa ne prefacem ca uitam de unde-am plecat si unde ajungem. Meschinaria cu trasul spuzii pe turta aluia de conduce turma e veche de cand lumea, asa ca ce mai conteaza circoteca la care am fost martori acum o luna, cand s-a inaugurat Pasajul Basarab…

"Pasajul Basarab" - Timbru cu vigneta

Read more…

Reiau, dupa cativa ani, plamadeala sfanta a cuvantului trosnit in miez de noapte. Din El am inceput sa-ncheg lumina, cu El am ratacit prin ganduri lumea, de El imi este dor si teama. Cuvant de dragoste de viata, de amintiri rasfrante-n umbre, ce poposesc intr-un album. Volumul “Colectionarul de cuvinte” / ilustratii de Maria Marcu-Popart / Poezia a treia: “Ca un martor, luna”.

"Ca un martor, luna" - desen de Maria Marcu-Popart

Read more…

Batalia dureaza din 1981, anul fatidic in care a fost depistat virusul imunodeficientei umane. De atunci, sute de organizatii nonguvernamentale si asociatii caritabile din intreaga lume incearca sa previna infectarea cu HIV prin campanii de constientizare si informare a maselor. In urma cu 5 ani, se inregistrau deja peste 40 de milioane de purtatori ai teribilului virus si 25 de milioane de victime. Printre ele, nume sonore ca Freddie Mercury, Rock Hudson, Gia Carangi, Yasser Arafat, Rudolf Nureyev, Alex. Leo Serban…

In Romania, statistica Ministerului Sanatatii, prin Comisia Nationala de Lupta Anti-SIDA, din cadrul Institutului de Boli Infectioase “Prof. Dr. Matei Bals”, furniza la sfarsitul anului 2007 un numar de peste 16.000 de cazuri HIV/SIDA, din care 4.788 erau reprezentate de decese, iar 11.906 de persoanele in viata.

Lupta impotriva flagelului HIV/SIDA continua, atat in Romania, cat si in restul lumii. Din 2004, in tara noastra activeaza 16 ONG-uri si 11 institutii guvernamentale, dar in momentul de fata multe programe si fonduri alocate au fost sistate sau reduse semnificativ, “vina” fiind carata in spate de criza economico-financiara. La nivel mondial, suma totala a finantarilor oferite de Fondul Global depaseste 8 miliarde de dolari, dar acestea nu reprezinta “nici jumatate din fondurile necesare pentru o interventie eficienta”. Pare o batalie pe jumatate pierduta, dar ea merita continuata macar in memoria zecilor de milioane de suflete care s-au ratacit pe drum.

"Lupta impotriva HIV/SIDA - 30 ani" - Timbru cu tabs

Read more…

Sunt lucrari de specialitate filatelica pe care timpul nu reuseste sa le ingroape in uitare. Asa am simtit in momentul in care am rasfoit cea de-a III-a editie a “Catalogului timbrelor fiscale si al vignetelor romanesti”, care-l are ca autor pe ing. Mihai Cojocar. Ca orice lucru durabil, domeniul fiscalelor autohtone continua sa se dezvolte natural, avand drept punct de plecare noi si noi descoperiri ale colectionarilor-cercetatori.

In numai 20 de ani, atunci cand fiscalotelia era ca si inexistenta in Romania, maniera de abordare a acestui vast domeniu filatelic a fost una dezinvolta, armonioasa si provocatoare. Pasionatii filateliei fiscale au cu ce sa se mandreasca: 4 cataloage romanesti editate in 15 ani, in conditiile in care filatelia traditionala nu reuseste decat la un interval de 30-40 de ani sa editeze propriul catalog.

"Catalogul timbrelor fiscale si al vignetelor romanesti" - Mihai Cojocar, editia 2011

Read more…

Cine a vazut Ceahlaul macar o data-n viata, n-a trait degeaba. Cine a urcat Ceahlaul o data, sigur o va face si a doua oara. Dupa 23 de ani, am cucerit din nou culmile muntelui meu iubit, impreuna cu Doamna inimii mele, acolo unde isi are originea marea mea dragoste inca de la 14 ani. Acum a venit vremea sa predau stafeta generatiilor tinere, lui Iulian si Alexandrei, nepotii mei care s-au dovedit bravi montagnarzi chiar de la primul lor urcus montan, la 14, respectiv la 18 ani.

Ceahlaul ne astepta increzator ca vom veni. Stia ca ne vom lua inima in dinti si muschii la purtator si vom reusi, fara nici un fel de pregatiri, ceea ce putini se mai incumeta in ziua de azi: sa “facem” muntele intr-o zi…

Lumea vazuta de sus - Muntele Ceahlau, la cota 1765m

Read more…

Placere mai mare nu-i ca atunci cand un colectionar descopera legaturi nebanuite intre un film documentar, o opera de arta, o carte postala ilustrata si o micuta vigneta filatelica. Intr-o singura luna, am fost martorul mut al acestei incredibile increngaturi cu origini istorice si parfum de Art Nouveau.

Totul a inceput pe 4 iunie, cand prietenul Cornelius Ionescu a adus in atentia mea un documentar inedit despre relatia de colaborare germano-sovietica de la sfarsitul anilor ’30. In “The Soviet Story”, realizatorul Edvins Snore imprima pe retina privitorului ideea ca sovieticii i-au “instigat” pe nazisti (sau inspirat, din punctul meu de vedere) in aplicarea si desavarsirea Holocaustului. Descoperirea celei mai eficiente metode de exterminare a unei populatii, rase, etnii, a fost principalul obiectiv al celor doua tabere. Inteleasa si aplicata de sovietici in anii ’20-’30, crima in masa a fost desavarsita de nazisti in ultimii ani ai celui De-al II-lea Razboi Mondial.

In documentar, este redat un capitol pe nedrept “omis” de la judecata istoriei: cel al genocidului ucrainean, din 1932-1933, cunoscut ca “Marea foamete” (The Great Famine sau Holodomor), cand au fost eliminati prin infometare aproape 5 milioane de ucraineni. Cu toate acestea, originile acestui macel comandat de la Kremlin trebuie sa fie analizate inca din perioada 1921-1923, cand in URSS (inclusiv in fosta Republica Ucraineana) a avut loc prima etapa a acestui experiment de ucidere in masa prin infometarea propriului popor. La ordinul marelui Lenin, bineinteles.

"Russia Restituenda" (1922, Alphonse Mucha) - Posterul original (in stanga) si cartea postala ilustrata

Read more…