15 ianuarie 2000. O natie intreaga isi sarbatorea, ca in fiecare an, poetul genial – se implineau 150 ani de la nastere. In aceeasi zi, aproape nestiut, se stingea un mare spirit artistic, profesorul universitar dr. Dan Smantanescu. Avea 91 de ani. Dascalul, scriitorul si istoricul roman Dan Smantanescu, secretar particular al marelui istoric Nicolae Iorga in perioada 1931-1940, prietenul sculptorului Constantin Brancusi, autor a zeci de carti, sute de prelegeri si mii de articole publicate. O enciclopedie umana tocmai isi incheiase sirul marturisirilor, adunate de-a lungul anilor.

Piesa unicat din timpul Ocupatiei Romane in Pocutia - fata

De ce am inceput astfel articolul si care este legatura dintre piesa filatelica inedita si istoricul Dan Smantanescu? Pornesc in a va deconspira “secretul”: pe reversul acestui fragment de plic se afla notat cu pixul numele sau si asta m-a facut sa-mi pornesc cercetarile chiar de acolo. Am aflat multe lucruri despre Domnia Sa in zilele pe care i le-am dedicat, dar am ramas cu acelasi gust amar dupa numeroasele cautari internaute. Ca de obicei, nu am descoperit nici o fotografie. Eram asa de curios sa-i cunosc chipul, sa simt ce fel de om era, sa ma priveasca in ochi si sa inteleg povestea unei vieti deosebite… Iar amanuntul de care am fost intrigat de la inceput inca isi asteapta raspunsul: a fost sau nu Dan Smantanescu un colectionar?

Numele Prof. Univ. Dr. Dan Smantanescu - care apare pe revers

De departe, cea mai interesanta pista mi-a fost oferita de articolul publicat in “Observatorul” ziar online din Toronto, de catre doamna Elisaveta Nica, in numarul din 11 august 2009. Spune autoarea: “In prezent, dispun de caseta cu interviul luat renumitului scriitor si profesor universitar Dan Smantanescu in 1998, care a cunoscut indeaproape familia regala si mi-a oferit informatii emotionante despre aceasta mare regina a poporului român participanta alaturi de soldatii Romani in transeele de lupta ale primului razboi mondial asa cum am mentionat anterior. Dan Smantanescu a fost un martor ocular al celor marturisite in interviul oferit mie. M-as bucura daca acesta ar fi solicitat de o revista pentru a fi publicat in premiera, sau de membri ai familiei regale de azi.”

Apoi, in continuarea articolului dedicat Reginei Maria, urmeaza aspectul care ma interesa direct in documentare: “<Am vazut-o cum inainta in transeele de lupta prin namolul pina la genunchi, ca sa mangaie fruntile ranitilor> spunea profesorul universitar Dan Smantanescu in numeroase cenacluri literare din Bucuresti precum si in interviul oferit mie in 1998. Dan Smantanescu a fost un foarte tinar cercetas de razboi in timpul primul razboi mondial“. Bun, deci avem un prim indiciu cronologic: nascut in 1909 si tinar cercetas intre 1916-1918.

Harta Pocutiei din 1919

Ajuns in acest punct, nu aveam absolut nici o idee despre varsta minima a unui cercetas roman. Oricum, din datele detinute reiesea ca, la momentul declansarii conflictului mondial, tanarul cercetas Dan Smantanescu nu avea mai mult de 7 ani. Si iata ce am descoperit pe extraordinarul blog dedicat cercetasiei: <Activitatea “puilor de soim” (7-11 ani) la scolile primare se duce la nivelul unui “stol”, fiind sub coordonarea unui invatator. La nivelul unui liceu, activitatea cercetaseasca se face ca unitate organizatorica intr-o “centurie” (11-18 ani). In structura unui “stol” sau “centurii”, intra mai multe patrule cercetasesti, alcatuite din sase componenti.>

Si mai departe: <In razboiul care avea sa vina, de multe ori cercetasii adolescenti au luptat cu arma in mana constituind “Corpul cercetasilor de razboi”.>

Iar, la final, dovada ca cercetasul Dan Smantanescu s-ar fi putut afla in Pocutia la mijlocul anului 1919: <Lungimea acoperita era mai mare decat restul frontului de est asigurat de catre armatele tariste, respectiv din Pocutia si Silezia pana la Tarile Baltice. Aceasta situatie ingrata a putut fi surmontata numai prin folosirea obstacolelor naturale si la nivel de resurse umane prin satisfacerea functiilor auxiliare (impegati si cantonieri CFR, vatmani de tramvaie, postasi, dar si brancardieri, infirmieri/Crucea Rosie etc.) de catre femei, dar si prin preluarea voluntara a unora dintre responsabilitatile respective de catre tinerii cercetasi.>

Harta moderna a regiunii Pocutia

Ocupatia Romana in Pocutia: Pe 20 mai 1919, comandamentul aliat si Polonia cer Romaniei sa ocupe Galitia Orientala. Intre 26 mai si 24 august, Pocutia se va afla sub ocupatia trupelor romane cu oraşele Kolomyja, Obertyn, Sniatin, Kuty, Mielnica, Korodenko, Kosow. In revista “Filatelia” nr.  3/1992, cercetatorul Dumitru C. Biala arata ca in cele trei luni de ocupatie ”oficiile postale functionau numai in legatura cu autoritatea militara, care era Comandamentul Armatei de Ocupatie in Pocutia; nu exista nici un trafic postal particular, operatiunile postale facandu-se numai pentru autoritati prin Oficiul Telegrafico-Postal Militar al Diviziei a VIII-a”.

Stampila cunoscuta a Oficiului Telegrafico-Postal Militar din Pocutia

Daca Dan Smantanescu a fost, sau nu, unul din cercetasii romani care a asigurat curieratul postal in timpul Ocupatiei Romane din Pocutia poate fi descoperit, eventual, numai de transcriptul casetei audio aflata in posesia doamnei Elisaveta Nica din Canada. Pana cand voi lua legatura cu Domnia Sa pentru a veni cu necesarele completari, ramane un sambure de poveste captivanta, ca o romanta a inceputului de secol XX.

Piesa filatelica de la care am plecat in cautarile mele imi umple inima de o mandrie greu de redat in cuvinte. Ma simt implinit. Aceasta este esenta tare care sta la baza fiecarei descoperiri de colectionar. Sa va spun si de ce. Pana in prezent, numarul plicurilor sau cartilor postale cunoscute care poarta stampila amintita este necunoscut. Peste tot apar exprimari confuze, ca “The private volume of mail during the entire period of the Romanian occupation was not great” sau “Romanian stamps were the only ones available up to 14 June 1919 and their usage was rare”.

Suvenirul filatelic pe care il fac public pentru prima data vine cu unele corectii si completari la articolele publicate din 1925 si pana in 1992, in toata lumea, referitoare la unele aspecte istorico-postale ale Ocupatiei Romane in Pocutia. Le redau mai jos:

Stampila Oficiului Telegrafico-Postal Militar, din 27 mai 1919

1) Prima data atestata pe un document cu caracter filatelic din timpul Ocupatiei Romane in Pocutia era 12 iunie 1919. Documentul de fata este din 27 mai, adica prima zi de functionare a Oficiului Telegrafico-Postal Militar al Diviziei a VIII-a in Pocutia.

2) Pana acum nu se cunostea sa fi fost aplicate simultan doua stampile, cea romaneasca si cea austriaca (aflata in uz inainte de interventia militara a Romaniei). Documentul de fata poarta laolalta aceste doua insemne: “2a KOLOMEA 1 KOŁOMYJA 1 / 27 V 19” si “OFIC. TEL. POSTAL MILITAR * DIVIZIA VIII * / 27 MAI 919”. Ambele au fost aplicate cu tus violet, aidoma celui folosit la supratiparirea marcilor postale austriece (cunoscuta publicului larg ca “Emisiunea C.M.T.”).

3) Singura dovada de pana azi a folosirii provizorii a marcilor postale romanesti, pe perioada Ocupatiei Romane in Pocutia, este plicul filatelic care a apartinut filatelistului ucrainean Ivan Chernyavskyj, francat la cererea sa cu un timbru de 5 bani din emisiunea “Ferdinand, supratipar PTTF” si un timbru de ajutor de 5 bani. Pe documentul de fata au fost atasate 11 timbre romanesti: seria completa de 3 valori “Ferdinand, supratipar PTTF”, seria de baza de 6 valori “Moldova” si timbrele de ajutor de 5 si 10 bani “Tesatoarea”. NOTA: Nu am luat in calcul piesa prezentata de Dumitru C. Biala in “Filatelia” nr. 3/1992, din cauza faptului ca din minuscula imagine alb-negru nu se distinge nimic.

4) Conform Instructiunilor publicate la 14 iunie 1919 de catre Comandamentul Armatei de Ocupatie din Pocutia, se stia ca “pana la aceasta data nu a functionat nici o autoritate postala civila” (pasaj din “Emisiunea C.M.T.” – articol semnat de regretatul Marcel Sapira si aparut in “Filatelia” nr. 6/1990). Documentul de fata dovedeste ca, la data de 27 mai 1919, Oficiul Postal 1 din orasul Colomeea era deschis, iar stampila bilingva germano-polona nu fusese retrasa din circulatie.

Stampila bilingva germano-polona, folosita la OP 1 din Colomeea

PS: Aproape de finalul redactarii articolului, am primit telefon de la Cercul Asociatiei Filatelice Bucuresti care confirma faptul ca Prof. Univ. Dr. Dan Smantanescu a fost un pasionat colectionar filatelist.

© 2010, Daniel. All rights reserved.

Pe aceeaşi temă:

• Stampile de oficii postale industriale
• Calatoria unui plic banatean in jurul lumii
• Document filatelic adresat lui Sextil Puscariu in 1920
• Timbrele nedantelate romanesti – raritati intre criza si investitie
• “Cei 3 Regi” – Cel mai rar timbru nedantelat romanesc