Acasa

La aproape 11 ani de la emiterea de catre Ducatul Luxemburghez a primului carnet de marci postale, Directiunea Generala a Postelor, Telegrafelor si Telefoanelor din Romania tiparea si punea in vanzare celebrele carnete cu timbre postale de binefacere. Era in primavara lui 1906, iar initiativa arhitectului Cerkez, care se afla din decembrie 1904 la carma D.G.P.T.T. avea sa devina una din cele mai cunoscute si apreciate decizii in lumea filatelistilor colectionari. In acelasi timp, se reusea sprijinirea cu fonduri importante, provenite din vanzarea carnetelor, a societatilor de binefacere „Policlinica”, „Tesatoarea” si „Elisaveta”, aflate sub patronajul M.S. Regina Elisabeta.

Astfel, incepea sa prinda contur o noua ramura a filateliei traditionale romanesti, continuata de aparitia carnetelor de marci uzuale „Spic de grau”, din martie 1907, precum si de mai tarzia lansare a setului de 7 carnete „Centenarul nasterii Regelui Carol I”, din 1938. In tot acest interval, de peste 30 de ani in care nu au mai fost emise carnete de marci postale, oficialitatile vremii au dezvoltat cu succes o noua intreprindere filatelica: carnetele jubiliar-comemorative. Prin aceste produse se promovau atat emisiunile noi lansate, cat si marile evenimente istorice ale neamului din acele nobile timpuri. De asemenea, intalnirile protocolare oficiale, precum si propaganda desfasurata in randul maselor cu ajutorul carnetelor filatelice, de regimurile perindate la conducerea tarii in perioada 1940-1970, nu au facut decat sa impamanteneasca traditia carnetelor romanesti in circuitul filateliei universale. Aceasta a continuat cu succes si prin carnetele Romanilor Liberi din Spania, in perioada 1954-1963, dar si prin aparitiile moderne de dupa 1994, prin emisiuni oficiale sau particulare.

1906 - Cele 4 tipuri de carnete romanesti cu marci postale de binefacere

Read more…

Doi romani. Atat. Cam putini pentru o Expozitie Filatelica Internationala de renume, precum “Salon du Timbre Paris 2012″, din partea tarii care are in palmares sute de medalii de aur mare, aur sau vermeil in ultima jumatate de veac. Crizele financiare succesive isi pun amprenta si asupra participarilor romanesti la marile competitii filatelice, ca in mai toate domeniile concurentiale. Oricum, chiar si in perioade nefavorabile, competitiile de anvergura raman barometrul real al activitatii filatelice romanesti si al implicarii de care tot am vorbit pe blog. Fara implicarea directa a membrilor F.F.R. in mersul activitatii si pasiunii noastre comune, filatelia romaneasca nu poate extrage, din filonul continuitatii, mult ravnitul respect al confratilor din lumea larga.

Chiar daca nu am fost adeptul competitiilor, ca mijloc de exprimare filatelica, preferand sa-mi aduc contributia prin studii, articole si lucrari de specialitate, intotdeauna am raspuns prezent cand mi s-a propus sa particip. In ultimii 2 ani si jumatate, am adunat doua prezente la competitii nationale (Bucuresti 2009 si Cluj 2011) si una internationala (Hunfila 2011), iar in acest an am fost acceptat de juriile a doua Expozitii Internationale: Paris si Mainz. Fac parte cu mandrie din tanara generatie de filatelisti romani si, indiferent de eforturile de orice natura pe care le presupune  prezenta intr-o competitie filatelica, voi considera ca este o onoare sa reprezint Romania.

Logo-ul Expozitiei Filatelice Internationale "Salon du timbre", Paris 2012

Read more…

In momentul in care am auzit nominalizarea lui Dan Nica pentru portofoliul Ministerului Comunicatiilor, mi-au trecut prin fata ochilor, instantaneu, toate scrisorile oficiale pe care Federatia Filatelica Romana i le-a adresat in perioada 2000-2004, in timpul mandatului trecut din Guvernul Nastase. Zeci de memorii, sesizari, recomandari, constituite in cea mai ampla campanie de sustinere a filateliei romanesti postdecembriste, pe care presa de specialitate (revista “Filatelia”) a redat-o intocmai, la punct si virgula. O lupta dusa, de cele mai multe ori, de unul singur de Leonard Pascanu.

Cum le mai potriveste viata asta!… In urma cu aproape 10 ani, Leonard Pascanu era presedintele FFR si tot atunci Dan Nica era Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor. Un dialog, intrerupt de regulile electorale ale jocului democratic, practic se reia peste un arc de timp in care fiecare a facut fata cum a putut coborasurilor care urmeaza, inevitabil, suisurilor din cariera. In 2012, Pascanu a revenit in fruntea filatelistilor romani, iar Nica a devenit puntea de legatura a filatelistilor cu normalitatea.

Dan Nica si Leonard Pascanu

Read more…

Bai frate, nu trece o zi fara sa ma izbesc de mostre ale prostiei umane, bine ambalate in staniol! Pompoase, stralucitoare, gata oricand sa dea o pauza logicii firesti si bunului simt al masurii. Mare lucru sa stii de unde incepi si pana unde te-ntinzi fara sa aduci prejudicii ochiului mintii…

Plapuma colectionarului e-n functie de volumul de informatii comprimat pe o suprafata de aproximativ 1.400 centimetri cubi, cam cat ne duce capul in ziua de azi. La unii mai mult, la unii mai putin, la altii deloc. Trist e ca specimenele din urma se inmultesc si au inceput sa ia cu asalt cetatea filatelistilor, cum exemplificam si-ntr-un alt material din urma cu aproape 2 ani.

Reclama care face toti banii - "Colectie timbre din toata Romania. Noi sau Second Hand."

Read more…

Domeniu de colectie: Ephemera

Tip: reclama de presa

Perioada: anii ’70

Subiect: vinuri “Murfatlar”, “Odobesti”, “Cotnari”, “Dealul Mare”

Reclama din anii 70 la Vinurile Murfatlar, Cotnari, Odobesti, Dealul Mare

Read more…

Cand te privesti in oglinda si vezi cogeamitea trecutul brazdat pe fata si muguri albi in plete (?!), mai ca-ti vine s-o rupi la fuga din fata realitatii dure. Timpul tau a apus, esti convins de asta, chiar si numai de-ar fi sa privesti cu un ochi critic anii care-ti atarna de picioare,  ca niste ghiulele ale constiintei de sine. Copilariile stau agatate in cuierul memoriei selective, iar amintirile adolescentine mai tulbura din cand in cand spatiul sufocant in care ai ajuns sa-ti scalzi existenta, ca-ntr-un infinit marginit. Reguli, responsabilitati, rezistenta. Cei 3 R ai maturitatii.

1984 - Afisul original al filmului "Ciresarii"

Read more…

M-a fascinat intotdeauna aparatul propagandei comuniste, chiar din primele luni in care am ales sa colectionez “Romania cronologic”. Cu ajutorul Memorialului Durerii si al timbrelor emise in anii ’50 am parcurs metodic un adevarat curs de intelegere al parghiilor si mecanismelor prin care acesta functiona fara oprire. Mila? Ce-i aia? Pentru cine? Activistii partidului se aflau inclestati intr-o continua lupta pe viata si pe moarte (la propriu) cu dusmanii de clasa, dar si cu cei care nu-si insuseau obedienta la scoala vietii. Era un strigat interior asurzitor care nu-mi dadea pace in clipele in care ma inchipuiam acolo, in munti, alaturi de Ion Gavrila Ogoranu, asteptand americanii sau moartea, cine dracu’ mai stie…

Cum au putut trai in genunchi o viata intreaga atatea generatii la rand n-am sa inteleg nicicand. Brazii mor in picioare, la fel si idealurile sfinte de care se dezic tot mai multi soareci, nu oameni. Si pentru ca soarele romanilor trebuia sa poarte un nume, i s-a spus, simplu, Ceausescu. Am parcurs 3 ani de gradinita, 8 de scoala generala si 4 de liceu cu figura lui in fata. Este imposibil sa uiti asa ceva. Iar cand realitatea devine obsedanta, colectionarul din mine nu are decat sa arate cu degetul inspre portretele oficiale ale luptatorului condamnat la tinerete fara batranete de catre propriul convoi funerar al propagandei de partid si de stat. “Sa nu uiti, Darie…”

1977 - Nicolae Ceausescu la 59 de ani, portret oficial pentru presa

Read more…

Totul a inceput in momentul in care am inceput sa ma documentez asupra filmografiei romanesti din anii ’50, pentru studiul privind “Contributiile filatelice la propaganda cinematografiei romanesti”. Asa l-am intalnit pe producatorul american de film Christopher Landry si albumul sau “Marele Ecran în Epoca de Aur. Afişe de filme româneşti 1965-1989″. Lansata la sfarsitul anului 2010 la editura NOI Media Print, lucrarea se inscria ca un prim reper in conturarea si promovarea unui domeniu de colectionare destul de rar intalnit la noi: Film Memorabilia. Cu toate acestea, cu o saptamana inaintea aparitiei albumului amintit, echipa de la Atelierul de grafica lansase primul volum din ciclul “Grafica fara computer”, subintitulat “40 de ani de marunte impliniri” si dedicat imaginii tiparite. Acesta cuprinde, printre altele, un capitol dedicat, cui credeti, tot afiselor de film. O coincidenta banala, imi zic, si trec la pasul urmator.

Ma pun pe treaba si, dupa ce achizitionez ambele lucrari, le parcurg de cateva ori pentru a deslusi intentia autorilor. In fapt, vorbim de obiecte de colectie, iar piata romaneasca este dovedita ca nefiind suficient de pregatita pentru digerarea unor domenii atat de familiare Occidentului. In Romania Populara si Socialista, afisele de film au fost considerate intotdeauna “consumabile”, nicidecum piese de rezistenta aflate in atentia vreunui colectionar de seama. Dovada sunt rarele marturii pastrate pana astazi in ceea ce priveste creatiile artistilor graficieni in domeniul cinematografic, propagandistic sau publicitar. Bun-bun, si atunci unde-i publicul tinta, ca eu nu-l prea zaresc?…

1959 - Afisul original al filmului "Valurile Dunarii"

Read more…

Primul intreg postal dedicat miscarii de propaganda a cinematografiei romanesti a fost cartea postala care promova o scena din “Ciocirlia”  – “noul film rominesc in culori”. Astfel, dupa o pauza semnificativa de aproape 10 ani, timp in care Romania nu mai fusese prezenta la Cannes, in 1955 a fost reluata traditia participarilor cinematografice cu creatia “In cantec si dans”, a regizorului Ion Bostan (in cadrul sectiunii de scurt metraje).

Ceea ce m-a derutat la inceput, dar, in acelasi timp, m-a si edificat asupra filmului pe care il cautam a fost un pasaj din marturisirile actritei Ana Vladescu: “In 1954, prin concurs, am fost aleasa pentru interpretarea rolului Anisoara lui Vladut, din filmul documentar artistic in culori cu acelasi nume – “Anisoara lui Vladut”, prima realizare pe pelicula color din tara noastra la acea data. Regizorii filmului, Ion si Zizi Bostan, in anul 1955 l-au prezentat  la Cannes sub numele “CIOCARLIA”.

1955 - Prima carte postala cu marca fixa dedicata promovarii cinematografiei romanesti

Read more…