I-am descoperit blogul inca din primele luni de activitate blogosferica. L-am adaugat, firesc, in scurta mea lista de “da mai departe”. Mi-a intors gestul, fara sa ne cunoastem, fara sa avem pretentia ca o vom face vreodata. Cand devii blogger, o parte din tine ramane acolo. In aer. In blogosfera nimanui si-a tuturor. Acum o jumatate de ora am aflat de la Irina, via Alexandra, ca prietenul meu virtual asa va ramane pentru totdeauna. Un necunoscut, de care m-au unit aceleasi idealuri, aceleasi mocniri, aceleasi trairi contradictorii. Bloggerul activist Mircea Suman a murit la 81 de ani.
Lucrurile evolueaza repede. Poate mai repede decat ne putem noi permite sa asimilam. Tot ce incercam este sa tinem pasul cu viata pe fuga. Am avut, in 2 ani de cand am pornit jurnalul colectionistic, multe de spus, multe de inteles, multe. Si am mai demonstrat ceva: ca si unii colectionari, filatelisti sau nu, pot fi capabili de sentimente palpabile, nu doar de vorbe. Ne trecem odata cu anii, important este sa imbatranim frumos, uniti, sinceri in crezurile noastre.
De ceva vreme, am hotarat ca este momentul ca lumea colectionarilor sa aiba un loc al ei si in Romania. Multi dintre noi activeaza pe eBay sau pe okazii. Ce ne lipseste, este sa simtim ca farama de spatiu virtual, atat cat este, ne apartine intr-adevar. Noua si pasiunilor noastre. Am cautat sa gasesc o solutie, iar azi va pot anunta ca pe aceasta adresa va functiona unul din cele mai performante site-uri dedicate licitatiilor online si dedicat EXCLUSIV colectionarilor din tara si din strainatate. Fara masini, imobiliare, chilotaraie, vibratoare, gadgeturi, electronice etc.
Din luna februarie 2012, site-ul de licitatii pentru colectionari kolector.ro va fi activ si fiecare membru va putea sa scoata la vanzare obiectele de colectie de care a hotarat sa se desparta. Fara taxa de listare, avand garantia platilor electronice prin Paypal, care vor fi efectuate doar in avans, dupa achizitionare, asa cum se procedeaza pe orice platforma serioasa de licitatii. Si mai e sigur ca blogul de-l mai rasfoiti se va muta de maine pe o adresa neaosa: www.kolector.ro
Stii ca trebuie sa te trezesti, incerci sa intredeschizi ochii, te fortezi sa intampini lumina cu bucurie, dar ceva te impiedica. E o zi ca oricare alta, in fond. Doar vremurile nu sunt aceleasi, iar tu nu ai parul carunt la tample si experienta de viata cat intreaga clasa muncitoare la un loc. Cravata rosie, de pionier, asteapta cuminte peste umarul scaunului sa o fluturi cu abnegatie, in vant. Este semnul intoarcerii in timp, unde exercitiul apelului la memoria subiectiva este unul obligatoriu.
Parfumul cincizecismelor in lumea colectionarilor se-ntinde cat colo! Simti cu sufletul, mangai cu privirea iscoditoare, rascolesti amintirile pagina cu pagina. Te transformi intr-un devorator de obiecte propagandistice, care intre timp au fost inaltate la statutul de obiecte de colectie. Iar tu nu stii cum sa te imparti: sa ramai in pragul usii parintesti cu teribilul cadou filatelic, primit de ziua ta, pitit in ghiozdanul de carton presat printre manuale si caiete de dictando si aritmetica, sau sa te infigi in scaunul comod de colectionar, detasandu-te de propriile emotii care te-au coplesit acum mai bine de o jumatate de veac in urma?…
Carnet filatelic pentru pionieri, emis de Ministerul Postelor si Telecomunicatiilor in 1956 - avers
Cel mai mare discurs umanist ii apartine lui Charlie Chaplin si a fost rostit in scena unui monolog din filmul “Dictatorul”, creatie din anul 1940. Si cat adevar…
Declararea Anului International al Chimiei (A.I.C.) in 2011 este o initiativa comuna a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata si a UNESCO, prin care se sarbatoresc realizarile chimiei si contributiile sale la evolutia omenirii. A.I.C. se desfasoara pe intreg globul, sub deviza “Chimia – viata noastra, viitorul nostru”, cuprinzand o serie de actiuni menite in principal sa constientizeze populatia globului cu privire la rolul pe care il joaca chimia in viata de zi cu zi, de la gastronomie si pana la medicina sau tehnologie.
Cu acest prilej, filatelia romaneasca a dedicat evenimentului universal o marca postala comemorativa, infatisandu-l pe Franz Joseph Muller von Reichenstein (1740-1825), sibianul care a intrat in istoria chimiei pein descoperirea Telurului, singurul element “romanesc” care a intrat in componenta Tabelului lui Mendeleev.
"Anul International al Chimiei" - Triptic cu vigneta la mijloc
Motto:“Dedic aceasta modesta alcatuire tuturor celor care, prinsi de mrejele colectionarii, se arata gata sa-si rupa de la gura pana si cele strict necesare traiului spre a-si gasi efemere satisfactii…” – Silviu N. Dragomir
Ma bucur ca un copil, de vreo doua ore jumate, inca de cand curierul mi-a inmanat pachetul cu noua lucrare dedicata cartofililor de Silviu N. Dragomir. Admir tiparul la fel de ingrijit ca al monumentalei “Istorii a cartofiliei romanesti” si recunosc stilul usor mucalit al Maestrului in notele explicative. Timpul inca are rabdare si-mi daruieste, pare-se, cate o lucrare pe an din partea dragului meu senior romascan. Acum a venit vremea volumului dedicat litografiilor cu “Salutari din Bucuresci”: “Bucuresti – orasul de odinioara“.
"Bucuresti - orasul de odinioara", Album-catalog de litografii - coperta
Scurta biografie: Dulce José Silva Pontes s-a nascut pe 8 aprilie 1969, in localitatea Montijo, din Districtul Setubal, in Portugalia. Este un artist complet de talie mondiala, urmasa a Amáliei Rodrigues (1920-1999), prin compozitiile si interpretarile sale fiind considerata drept muzicianul lusitan care a revigorat, dupa anii ’90, melodii traditionale din folclorul portughez, cunoscute sub numele de “fado”.
Melodia: “Canção do Mar” (Cantecul marii) este o melodie lansata initial de Amália Rodrigues in 1955, apoi preluata si de alti artisti din intreaga lume: Valentina Félix, Dulce Pontes (in 1996, pentru coloana sonora a filmului “Primal fear” cu Richard Gere, in rol principal), Sarah Brightman (in 2003), Chenoa, Chayanne, Hélène Ségara, Milva, Mando etc. In editia din anul 2009 a show-ului de televiziune X-factor din Grecia, melodia a fost interpretata de concurenta Nini Sermantini, iar in acelasi show din Romania, editia 2011, piesa a fost preluata si de catre Bianca Purcarea.
Indiferent de numele celor care s-au incumetat sa “atace” o piesa teribil de frumoasa si de solicitanta de-a lungul timpului, singura care, prin interpretarea de exceptie, a reusit sa o transforme intr-o capodopera a muzicii internationale ramane dulcea Dulce Pontes. Atat eu, cat si Doamna inimii mele, suntem incantati sa va avem oaspeti la o auditie de seama: inregistrarea originala din 1996 a melodiei “Canção do Mar”. O adevarata opera de arta, una din nepieritoarele balade ale secolului XX…
Una dintre primele asezari sasesti din Podisul Transilvaniei se afla localitatea Biertan, la jumatatea drumului dintre Medias si Sighisoara. In cuprinsul unei „Indulgente Papale“, acordata in anul 1402, este inscris numele unei biserici: Sfanta Maria. Pe locul ei, in mijlocul comunei, se afla in prezent impunatoarea biserica-cetate Biertan, construita intre 1490-1524.
Elementele arhitecturale ale edificiului apartin goticului tarziu, renascentismului, dar si barocului, picturile interioare ale lacasului de cult fiind executate in perioada 1515-1524. Biserica este nu numai ultimul edificiu de acest fel construit in Transilvania, dar si cel mai bine conservat. Intre 1572 şi 1867, timp de aproape 300 de ani, Biertanul a fost ales sediu al Episcopiei Evanghelice Luterane din Transilvania.
Prin valoarea sa istorica si estetica, prin pastrarea arhitecturii originale si conturarea ei in armonia localitatii, Biserica fortificata din Biertan a fost inscrisa in Patrimoniul Mondial UNESCO inca din anul 1993, iar acum a fost aleasa ca element comun al emisiunii de marci postale Romania-Germania.
"Biserica fortificata din Biertan" - Bloc de doua timbre + vigneta
“Fara literatura filatelica, colectionarul marcilor postale pierde cea mai mare parte a farmecului propriului sau turn de fildes” – Dr. L.N. Cristea (Radu Parvan)
Am vrut sa scriu acest articol inca de acum o saptamana, inspirat de postarea lui Max, dar uite ca abia azi reusesc sa-l astern negru pe alb. De fapt, incepusem sa schitez cate ceva in minte din momentul in care m-am “procopsit” cu o colectie de vreo 200 de reviste “Filatelia”, de care s-a despartit un filatelist prahovean. Nu am stat pe ganduri nici un moment, chiar daca vremurile sunt asa cum sunt, preferand mai degraba sa investesc in literatura filatelica, decat in piese pentru colectiile proprii.
O sa ma intrebati de ce am facut asta? Pai, in primul rand pentru ca “esenta tare” a unui colectionar, amator sau profesionist, sta in cunostintele de specialitate acumulate de-a lungul anilor. In al doilea rand pentru ca din asta traiesc, la propriu si la figurat, si trebuie sa am garantia ca stapanesc macar 75% din informatiile cuprinse in lucrarile si revistele editate pana acum. Iar in al treilea rand pentru ca lucrul acesta ma implineste deplin, daca e sa ma raportez la cele colectionate pana in prezent, piese filatelice, fiscale, parafilatelice sau de istorie postala pe care caut sa le inteleg. Deslusirea sensurilor ascunse reprezinta totul in “meseria” pe care mi-am ales-o de buna voie si nesilit de nimeni.
Acum, sa stiti ca n-am nici o contra vizavi de stadionul ce tocmai inaltara bravii constructori ai capitalismului. Strategii emisiunilor romanesti de marci postale, vizionari ca-ntotdeauna, au purces in a ne arata cu creionul pe hartie “Noul Bucuresti”, care va sa zica. Dupa “Pasajul Basarab“, e randul “Arenei Nationale” sa se aseze triumfatoare in clasoarele colectionarilor, apoi, mai mult ca sigur, va urma sa sfideze trecerea timpului “Centrul Istoric” din Noul Bucuresti…
Stadionul asta e incarcat de istorie: “23 August”, “Lia Manoliu” iar acum “National Arena”. De fapt, nu stiu daca n-o fi blestem ca, dupa ce au marsaluit in fata conducatorului iubit, falfaind din steguletele parguite del putin o data pe an, apoi s-au dezis de titulatura fostei zile nationale inlocuind-o cu numele marei atlete din anii ’60, dupa ce au fugarit “basica prin nasip” cu danezii de stiau jocul pe plaja mai bine ca noi, spectatorii au privit vrajiti la doctrina ezoterica a brazdei zburatoare. De sub plug, de sub crampoane, tot aia.
